Adolescenții teroriști ai "Statului Islamic“

Autorul atacului de la Consulatul General al Israelului din München, Emrah I., în vârstă de 18 ani, care s-a angajat într-un schimb de focuri cu ofițerii de poliție germani, în timpul căruia a fost împușcat mortal, fusese aparent influențat de propaganda jihadistă. Însă, după cum arată ancheta, dovezi în acest sens nu au existat.

Singurele aspecte care ar fi putut indica apariția unui atac la München datează din primăvara anului 2023. În timpul intervenției la o bătaie în care a fost implicat tânărul Emrah, poliția austriacă a găsit la acesta un joc pe calculator cu un steag Al-Qaida pe el. Anchetatorii pleacă acum de la premisa că Emrah I. s-a radicalizat în ultimele luni prin intermediul Internetului.

Numărul tinerilor teroriști este în creștere

Iar Emrah I. nu este singurul în această situație. Între martie 2023 și martie 2024, cercetătorii de la Washington Institute for Near East Policy au înregistrat 470 de cazuri juridice relevante la nivel mondial având legătură cu gruparea extremistă "Statul Islamic" (SI). Cel puțin 30 de cazuri au implicat adolescenți sau minori. Însă cifra reală ar putea fi "semnificativ mai mare", potrivit raportului, în condițiile în care multe țări nu precizează vârsta celor arestați.

Un alt studiu, condus de expertul în terorism Peter Neumann de la King's College London, care a analizat 27 de cazuri recente având legătură cu aceeași grupare SI, a relevat că două treimi dintre cei arestați în acest context erau minori.

La începutul lunii septembrie, un tânăr de 14 ani a fost arestat în Uruguay după ce s-a autointitulat "lup singuratic" pe Internet. Câteva zile mai târziu, autoritățile elvețiene au arestat un copil de 11 ani care răspândise mesaje extremiste pe rețelele de socializare.

Recrutarea adolescenților occidentali?

Deși a fost învinsă din punct de vedere militar în 2017, gruparea SI continuă să existe, având o prezență puternică în țările africane și în Afganistan, unde este cunoscută sub numele de "Statul Islamic - Provincia Khorasan" (IS-PK sau IS-K).
În ianuarie anul acesta, IS-PK le-a cerut adepților săi să comită atacuri "solitare" în Europa și să atace evenimente majore precum Jocurile Olimpice, concerte și meciuri de fotbal.

Tot despre copii vorbim și în cazul atacului ce ar fi urmat să fie comis asupra vizitatorilor unui concert al cântăreței americane Taylor Swift la Viena, după ce poliția austriacă a percheziționat rețelele digitale ale principalului suspect: un austriac în vârstă de 19 ani. Poliția germană a arestat apoi un tânăr de 15 ani din landul Brandenburg, în estul țării, suspectat că era unul dintre complicii austriacului.

Experții nu cred că mesajele sunt destinate în mod explicit adolescenților europeni, ci mai degrabă că numărul în creștere al tinerilor atacatori este o urmare a modului în care aceștia au acces la conținutul SI pe rețelele sociale și pe platformele de mesagerie.

Atacurile comise de tineri sunt de obicei "inspirate" de gruparea SI și nu musai comandate direct de o persoană din Afganistan. Iată, deci, o dinamică fundamental diferită de cea din 2014, când SI a cucerit mari părți din Irak și Siria. La acea vreme, potențialii recruți discutau adesea în mod direct cu o persoană de contact din Orientul Mijlociu care îi încuraja să își părăsească țara de origine și să vină în "califat".

"Rețea difuză"

În clipa de față propaganda este mai puțin centralizată, spune Lucas Webber de la centrul de reflecție Soufan Center din New York. "Se poate vorbi mai degrabă de un aparat comunitar online organic".

”Se observă în continuare existența unui serviciu media centralizat și a unui comandament central care controlează atacurile. Acum însă există o rețea foarte diversă care recrutează tineri", spune Pieter Van Ostaeyen, un analist care lucrează, între altele, pentru Counter Extremism Project din New York, Berlin și Londra.

"Observăm mai degrabă o rețea difuză în care copiii doresc să exercite o influență în propriile lor cercuri online", confirmă Moustafa Ayad de la Institutul pentru Dialog Strategic din Londra, care se ocupă de extremismul de toate tipurile. Potrivit lui Ayad, ideologia joacă și ea în continuare un rol. "TikTok-ificarea" conținutului SI în videoclipuri scurte facilitează accesul tinerilor la această lume. Estetica videoclipurilor transmite, de asemenea, ideea că este foarte cool să participi la jihad”.

De ce sunt în special adolescenții atât de receptivi?

Mesajul de bază al SI este invariabil același: lumea persecută musulmanii, așa că veniți să ne ajutați, căci unde sunt mulți puterea crește. Tinerii înstrăinați sau marginalizați, aflați în căutarea unei comunități sau a unei orientări în viață, pot găsi acest tip de mesaj atrăgător, spun psihologii. 

Apoi, un rol important îl au și factorii de natură politică. Potrivit experților, gruparea SI folosește în clipurile video de pe platformele sociale conflictul dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza drept o presupusă dovadă că "restul lumii îi urăște pe musulmani" și le cere susținătorilor lor să se răzbune. "Imaginile cu victime civile din Fâșia Gaza sunt accesibile tuturor. Ele ilustrează moartea și distrugerea și lasă o impresie puternică asupra copiilor. Acest îi lucru îi determină pe copii fie să se retragă, fie să devină mai agresivi", explică Ayad. 

Ascensiunea extremei drepte în Germania și dezbaterea privind imigrația și islamofobia ar putea și ele să aibă un impact asupra tinerilor marginalizați din aceste comunități. "Mai mult extremism de dreapta duce la mai mult comportament jihadist. Este simplu", a declarat Pieter Van Oestaeyen pentru DW, potrivit căruia "ambele grupuri se consolidează reciproc".

”Există multe amenințări din partea membrilor Statului Islamic, dar nu cred că suntem la același nivel ca în 2015 și 2016. Planurile acestor copii nu sunt de obicei gândite serios. Însă dacă au succes, ele pot avea un impact devastator. Nu este nevoie decât de un singur atac reușit”, a conchis Ayad.