Europarlamentare: Ce a realizat Parlamentul UE din 2019?

Mai întâi, ieșirea Marii Britanii din UE, apoi pandemia de COVID-19, apoi războiul Rusiei în Ucraina - de la ultimele alegeri din 2019, parlamentarii UE s-au confruntat cu provocări politice majore. Și astfel, se uită ușor ce alte subiecte erau pe ordinea de zi.

Green Deal: Cum rămâne cu promisiunea față de climă?

În 2019, Comisia Europeană - executivul Uniunii Europene - a prezentat un plan de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE cu 55% până în 2030, față de 1990, și de a deveni neutră în ceea ce privește emisiile, până în 2050. A răspuns astfel presiunii exercitate de tinerii activiști pentru climă, care ieșeau în mod regulat în stradă în diverse țări. La alegerile de acum cinci ani, au câștigat locuri în Parlamentul European mai mulți deputați ecologiști ca niciodată.

De atunci, Parlamentul UE a fost implicat în negocierea a numeroase legi menite să respecte promisiunile Green Deal-ului. Acestea includ planuri de interzicere a automobilelor cu motor cu ardere internă în următorul deceniu și impunere a unei taxe asupra anumitor importuri care lasă o amprentă mare de carbon. 

"Parlamentul European s-a dovedit a fi un legiuitor cu experiență când vine vorba de politica de mediu", spune Peggy Corlin, șefa biroului din Bruxelles a think tank-ului Fundația Robert Schuman.

În prezent însă, sondajele arată că s-ar putea întoarce pagina pentru Verzi. Din cauza protestelor din întreaga UE, Bruxelles-ul a relaxat anul acesta unele reglementări privind agricultura ecologică, pentru a ajuta fermierii.

Iar în februarie, anumite reglementări, care vizează refacerea naturii distruse, au trecut pe muchie de cuțit, doar la votul final. Cel mai mare grup de centru-dreapta și-a retras sprijinul, din cauza preocupărilor legate de siguranța alimentelor. Pe parcursul negocierilor, textul a fost schimbat semnificativ.

Activiștii pentru climă au criticat ambele părți, pe motiv că au "diluat" promisiunile anterioare privind clima.

UE a emis primele reguli din lume pentru IA și Big Tech

Din 2019, UE a adoptat și o serie de legi menite să reducă puterea marilor companii de tehnologie. Anul trecut, a intrat în vigoare un nou set de reguli care impune platformelor online să ia măsuri active împotriva conținutului dăunător.

UE și-a folosit deja noile puteri digitale de mai multe ori și a verificat rețelele sociale. Din cauza presiunii din partea UE, părți ale unui sistem controversat de recompense pentru aplicația TikTok Lite au fost suspendate.

Andrea Renda, director de cercetare la Centre for European Policy Studies din Bruxelles, a declarat pentru DW că deputații europeni au fost, de asemenea, "implicați în mod semnificativ" în înăsprirea primelor legi care reglementează inteligența artificială. Cu toate acestea, avertizează Renda, UE se confruntă acum cu o "problemă uriașă de punere a acestora în aplicare", deoarece fiecare act legislativ are proceduri diferite.

Migrația către UE: Încă controversată

Unul dintre cele mai controversate subiecte este politica de migrație și azil a UE. La începutul lunii aprilie, Parlamentul UE a dat aprobarea finală reformei azilului, după decenii de dezbateri. Multe guverne naționale au considerat acest pas o poveste de succes.

Conform noilor reguli, țările UE trebuie să accepte un anumit procent de migranți care sosesc pe țărmurile UE - sau să plătească despăgubiri altor state care primesc migranți. Pentru a accelera eventuala deportare, solicitanții de azil sunt, de asemenea, evaluați în funcție de cât de probabil este ca cererea lor de azil să fie aprobată. Organizațiile pentru drepturile omului critică noile reguli.

"Din perspectivă legislativă și luând în considerare toate progresele, rezultatul poate fi considerat un succes", spune Helena Hahn, analistă în domeniul migrației la European Policy Center din Bruxelles. Dar, spune Hahn, rezultatul a dezamăgit și multe guverne.

"Motivul pentru care parlamentarii au spus în cele din urmă 'da' este ideea: ’mai bine să avem pactul, decât să nu-l avem’. Dacă reformele nu ar fi fost adoptate, probabil că ar fi dus la un eșec electoral", a declarat Hahn. „Partidele de Centru și de Stânga nu ar fi vrut să se confrunte cu astfel de consecințe".

Spioni în Casa Democrației UE?

O serie de scandaluri care implică presupuse tentative de interferențe ale unor puteri din afara UE aruncă încă o umbră asupra Parlamentului. În 2022, procurorii belgieni au deschis o anchetă asupra unui presupus sistem de influențare a parlamentarilor, în schimbul unor avantaje bănești. Cazul a devenit cunoscut sub numele de "Qatargate" – deși Qatar a negat orice implicare.

În luna aprilie a acestui an, au apărut mai multe rapoarte despre o suspectă campanie de propagandă rusă. Un consilier al unui europarlamentar german a fost arestat la finele lunii aprilie, sub suspiciunea de spionaj pentru China.

"Mă întreb ce urmează", a declarat pentru DW europarlamentara social-democrată germană Gabriele Bischoff. "Este cu adevărat important să ne întărim democrația în fața interferenței străine".

Anul trecut, Parlamentul a consolidat deja protecția avertizorilor de integritate, a așa-numiților whistleblowers, și a înăsprit regulile de transparență pentru membrii Parlamentului European.

Politica UE: Sprijiniți Ucraina, pedepsiți Rusia!

Parlamentul European nu poate decide asupra legilor în mod independent. Se limitează să negocieze cu statele UE propunerile Comisiei Europene. Cu toate acestea, Parlamentul adoptă uneori rezoluții neobligatorii din punct de vedere legal, pentru a pune presiune asupra altor instituții UE.

Europarlamentarul irlandez Billy Kelleher, spune că deputații au exercitat această influență în urma războiului din Ucraina. Ei ar fi îndemnat guvernele naționale să reducă dependența de gazul rusesc și să sporească sprijinul pentru Ucraina.

"Parlamentul a făcut eforturi în sensul unei liste extinse de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a-i reduce acesteia capacitatea de a-și finanța războiul din Ucraina", a declarat Kelleher pentru DW. 

În cele din urmă, Parlamentul are o putere relativ redusă în politică externă directă - deciziile sunt luate de guvernele UE. Parlamentarii continuă să solicite mai multă influență. Argumentul lor este că, la urma urmei, ei sunt aleși direct în Parlamentul UE de către cetățeni.

Dar acest lucru nu este o prioritate pentru toți politicienii UE. "Trebuie să respectăm deciziile guvernelor naționale pentru că acestea sunt adevărații reprezentanți ai poporului", spune europarlamentarul italian Nicola Procaccini, președintele grupării naționaliste de dreapta, ECR. La fel ca partidele de la centru-dreapta și până la extremă dreapta, se așteaptă ca partidul lui Procaccini să câștige voturi la alegerile UE din luna iunie, în detrimentul centrului și al stângii.