Ana Blandiana și Gala „Corneliu Coposu” la Chișinău

Prezența Anei Blandiana, foarte populară și iubită în Basarabia, vine în contextul apariției unei noi cărți ale sale: „Mai-mult-ca-trecutul. Jurnal 31 august 1988 - 12 decembrie 1989”. Editura Humanitas, 2023. Un volum ce se anunță drept evenimentul editorial cel mai important al acestui an.

E o carte neobișnuită, pentru că recuperează un fragment din viața poetei, când i s-a ridicat dreptul la semnătură ca urmare a scandalului iscat de Motanul Arpagic – faimosul personaj pentru copii al Anei Blandiana, care a băgat groaza în regimul Ceaușescu, ajuns în ultima lui fază, paranoică, înaintea prăbușirii din 22 decembrie 1989.

Conferința „Istorie, memorie și valori comune”

„Elementul comun pentru regimurile comuniste de o parte și de alta a Prutului a fost intenția de a distruge omul vechi și de a crea un om lipsit de memorie și identitate, pentru ca pe acest tabula rasa să se ridice un edificiu bazat pe minciună și pe interesele noii societăți. Comunismul a dispărut ca sistem, dar a supraviețuit ca mentalități și într-o oarecare măsură ca metode în fostele țări aservite Moscovei. Iar deosebirea esențială între regimurile comuniste de pe cele două maluri ale Prutului a fost că românii din Basarabia au fost reprimați nu doar în numele luptei de clasă, ci și pentru că erau români”, a spus Ana Blandiana la conferința „Istorie, memorie și valori comune” de la Universitatea „Ion Creangă” din Chișinău, unde a debutat Gala „Corneliu Coposu”.

Ana Blandiana a mai făcut o comparație dintre românii din Transilvania de dinainte de 1918 și basarabenii de după cel de-al Doilea Război Mondial. În timp ce, în Ardeal, biserica ortodoxă și cea greco-catolică s-au aflat în fruntea rezistenței naționale a românilor ardeleni, în Basarabia, biserica ortodoxă a fost un instrument al represiunii rusești, după cum se vede și azi, în condițiile agresiunii putiniste din Ucraina.

Alături de Ana Blandiana, în fața unui auditoriu numeros, alcătuit din reprezentanți ai asociațiilor foștilor deținuți politici din România și Republica Moldova, dar și din studenți și profesori, au vorbit Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației „Corneliu Coposu”, cel care a deschis conferința, prof. Sergiu Mustață, de la Catedra de Istorie și Geografie a Universității „Ion Creangă”, politologul Dan Pavel de la Universitatea București și Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova. Evenimentul a fost moderat de istoricul Cosmin Budeancă de la Fundația Culturală Memoria. Un discurs emoționant a rostit prof. Adrian Ghicov, de la Facultatea de Filologie și Istorie. Au fost prezenți, de asemenea, Ioana Boca, directorul executiv al Fundației Academia Civică, și colegii săi.

Sergiu Musteață a menționat că primul val al deportărilor din 1941 și-a propus să elimine basarabenii care au colaborat cu autoritățile române. În realitate, cauza deportării, fixată în documentele din arhivă, era „buni români”, chiar dacă nu toți deportații erau români etnici. Ei reprezentau acea pătură socială capabilă să opună rezistență regimului. Deportările de după război au avut ca scop stârpirea ultimilor opozanți ai sovietelor. Un mare tabu a fost decretat asupra foametei organizate din ’46-’47 în Basarabia.

Dan Pavel și-a exprimat îngrijorarea că, pe măsură ce trece timpul, apar studenți tot mai ignoranți, care habar n-au ce a fost comunismul. „Am comparat cele două totalitarisme: nazismul și comunismul. După război, la Nürnberg, au fost judecate trei feluri de crime: crime împotriva păcii, crime de război și crime împotriva umanității. Crimele împotriva păcii au fost comise împreună de naziști și comuniști prin Pactul Ribbentrop-Molotov, însă pentru aceste crime au fost judecați doar naziștii, comuniștii au scăpat. Crime împotriva umanității au comis și comuniștii, dar nu a existat un proces al comunismului și nici stabilirea unor vinovății concrete. Cele două totalitarisme sunt judecate cu măsuri diferite. Un exemplu: la Chișinău există un monument al eroilor comsomoliști, pe când în Germania este de neimaginat un monument al „Hitlerjugend”.

Alexandru Postică a enumerat tipurile de represiune prin care a trecut Basarabia în anii comunismului: 1. Deportările, care sunt în general evocate când vorbim de persecuții; 2. Foametea organizată din ’46-’47; 3. Înrolarea forțată în rândurile armatei roșii, în 1941 și 1944; 4. Lipsa accesului la educație. Mai trebuie adăugate și represiunea ideologică, ștergerea identității, distrugerea culturii naționale prin impunerea unui idiom fictiv, „limba moldovenească”, înlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic, care a desfigurat conștiința de sine a moldovenilor, le-a denaturat vocabularul și pronunția românească.

Președintele executiv al Fundației Corneliu Coposu, Ion-Andrei Gherasim, a rostit o puternică pledoarie pentru adevăr și l-a citat pe seniorul Coposu, cel care a făcut 17 ani de temniță comunistă, în condiții deosebit de grele: „Dictatura comunistă a născut ceea ce societatea românească nu a cunoscut înainte: complexul relei-credințe, dedublarea personalității... Una gândea omul și alta trebuia să vorbească la birou sau în societate. Practicarea îndelungată a acestui complex al relei-credințe a lăsat, cu siguranță, urme.”

Locurile memoriei, textele memoriei

Ana Blandiana a fondat împreună cu regretatul ei soț, scriitorul Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, în incinta unei foste închisori comuniste unde au fost exterminate elitele românești interbelice. Iuliu Maniu, omul politic cel mai de seamă pe care l-a avut România în secolul 20, evocat la Chișinău alături de Corneliu Coposu, secretarul său personal, tot acolo și-a găsit sfârșitul. Celula de la Sighet a lui Iuliu Maniu a devenit un loc de pelerinaj.

În Basarabia nu avem un Memorial de anvergura celui fondat de Ana Blandiana și Romulus Rusan, dar încep să apară primele instituții de acest fel, ba chiar provincia, se poate spune, o ia înaintea Chișinăului.

La Mereni, Anenii Noi, acolo unde s-au deplasat a doua zi participanții de la Gala „Coposu”, s-au pus bazele unui Muzeu sub cerul liber al Victimelor Represiunilor Politice. Eforturile comunității locale sperăm să fie susținute de autoritățile centrale și prin fonduri europene.

„Nu vom putea învinge comunismul până nu-i vom înțelege natura intimă, până nu-i vom deconstrui mecanismele de funcționare”, spunea Ana Blandiana, tot ea și președinta juriului care a acordat premii elevilor de pe cele două maluri ale Prutului, participanți la Concursul de Eseuri „Represiunea comunistă în România și Republica Moldova.” Evenimentul s-a produs în seara zilei de 11 noiembrie la Sala cu Orgă din Chișinău. Premiul I l-a obținut talentata Maria Sireteanu, elevă la liceul „Emil Nicula” din satul Mereni, raionul Anenii Noi.

Seara s-a încheiat cu un recital de excepție susținut de reputatul interpret Cătălin Răducanu la pian și țambal.

Neverosimila libertate

Să mai menționăm și două lansări de carte în cadrul „Galei Coposu” de la Chișinău: „Iuliu Maniu, politică și morală”, de Cristian Borz și Ana-Maria Borz (Editura Caiete Silvane, Cluj-Napoca, 2023), în prezența lui Cristian Borz, custodele Casei memoriale „Iuliu Maniu”. Și a doilea volum: „Panorama comunismului în Moldova Sovietică. Context, surse, interpretări”. Editor Liliana Corobca (Polirom, 2019) – un impresionant corpus de analize istoriografice, care va continua cu o panoramă a postcomunismului.

După trei decenii de la dobândirea independenței, încă mai trăiesc un sentiment de neverosimil în Moldova pentru faptul că vorbim despre valorile naționale, despre ceea ce îi leagă pe românii de pe cele două maluri ale Prutului, și o facem liber, în cadrul unor festivități, cu mult public, flori și aplauze, fără teama că săvârșim un delict.

Ar trebui să facem ca memoria să devină un scut și o armă în fața primejdiilor actuale, altminteri suferința înaintașilor noștri va fi fost în zadar iar noi vom relua circuitul infernal.