Analiză: De ce românii nu-i vor pe Ciucă, Ciolacu și Drulă?

"Ce președinte vor românii? Percepția votanților și non-votanților asupra potențialilor candidați la prezidențiale", o analiză făcută de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer, scoate în evidență că, în bazinele electorale care l-au adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni în 2014 și 2019, oamenii îl etichetează pe Marcel Ciolacu prin epitete precum "penibil, neserios, corupt, hoț, parvenit politic". "Aroganță și nesimțire. Cred că e corupt până în măduva oaselor", spune o femeie de 44 de ani din Transilvania rurală. În Moldova, oamenii care nu votează AUR sau Șoșoacă, îl consideră "șmecher, oportunist, slab, mincinos, populist": "Un politician care-și cunoaște interesul foarte bine. Profitor. Uns cu toate alifiile", zice o femeie de 48 de ani din Moldova urbană. Imaginea lui Ciolacu este însă mult mai pozitivă în localitatea cea mai săracă în care a avut loc cercetarea și unde primul ministru este perceput ca "serios, carismatic, implicat". 

Cercetările calitative arată nu doar unde se împotmolesc partidele, ci mai ales care sunt trendurile, ce vor oamenii, ce nu le place. Studiile calitative sunt mult mai importante decât sondajele obișnuite care lucrează cu cifre mari, pentru că le pot da șansa oamenilor politici să se recalibreze, să vină cu idei noi și cu programe, în loc de propagandă. Românii văzuți în ecuația acestor cercetări demonstrează că sunt în fața clasei politice, că gândesc pe termen lung și înțeleg, de pildă, rolul și rostul președintelui în cheie constituțională. Oamenii nu așteaptă de la președinte salarii mai mari și locuri de muncă, ci să poată pune țara pe un loc mai bun în Europa și în lume. Studiul nu i-a luat în considerare pe cei care fac parte din bazinele electorale ale partidelor, ci pe cei care înclină balanța la alegerile prezidențiale: nehotărâții, nepasionații de politică, cei care privesc de departe scena politică, dar care au opinii destul de ferme despre prezidențiabilii zilei. 

Astfel, Nicolae Ciucă a fost caracterizat drept o marionetă de focus grupurile din Transilvania și Moldova. Mai ales în Moldova, evaluarea a fost destul de dură cu fostul premier aspirant la prezidențiale: "nepotrivit, fără carismă, supus, caraghios, tâmp". Trecutul militar îi dă o nuanță pozitivă în ochii unor bucureșteni cu studii superioare care îl văd "onest, disciplinat, serios". Bucureștenii cu studii medii participanți la studiu sunt, însă, dezamăgiți că un militar se amestecă în politică. "Când ține un discurs, parcă e un copil semi-analfabet", subliniază o femeie de 32 de ani din Moldova urbană, în vreme ce un bărbat de 48 de ani punctează că "politica e o pălărie prea mare pentru domnul Ciucă".

Din cercetarea calitativă prezentată astăzi de Barbu Mateescu, rezultă că pentru majoritatea participanților la focus grupuri președintele USR, Cătălin Drulă, nu stârnește niciun fel de emoție. "S-a născut talentat, a murit fără speranță", îl caracterizează un bărbat de 50 de ani cu studii superioare din București. "Ar lua decizii mai radicale", zice un altul de 40 de ani, tot din București și tot cu studii superioare. În afara Bucureștiului, imaginea lui Drulă se confundă cu cea a USR ,"un partid cu o resursă umană de înalt calibru, dar incapabil să-și atingă obiectivele", după cum declară sociologul Barbu Mateescu. 

Cel mai bine văzut pentru Cotroceni este Mircea Geoană, dacă va candida cu adevărat și nu încearcă doar să obțină o funcție importantă la nivelul UE sau în alt organism internațional, după cum spun diferite surse politice. Potrivit studiului, a devenit irelevantă imaginea sa de înfrânt din 2009, cu toate poveștile negative din acea perioadă. "S-a schimbat foarte mult", potrivit unui bărbat din Moldova urbană de 47 de ani. Surprinzător, pentru mulți ardeleni ostili PSD, Mircea Geoană nu este identificat drept PSD-ist și nu este văzut într-o lumină la fel de negativă ca Marcel Ciolacu. Pe scurt, nu există un brand politic care să-l tragă în jos, iar PSD îi face mari servicii delimitându-se de el. Funcția de număr 2 la NATO este în ochii românilor o validare. "Dacă ajunge președinte, am fi priviți un pic altfel peste hotare", crede un bărbat de 45 de ani din Transilvania rurală. "Sigur ar veni cu altă viziune asupra lucrurilor, din cauză că lucrează în altă parte, nu în România", adaugă o femeie de 35 de ani din Transilvania rurală. În special, dar nu exclusiv, bucureștenii cu studii superioare sunt conștienți de existența unei diferențe de calibru între Geoană și restul figurilor relevante pe scena politică.

Laura Codruța Kövesi a fost testată și ea în această analiză din care rezultă că șefa Parchetului European și-a pierdut din notorietate, iar percepția cu privire la ea e "puternic segmentată". Este văzută pozitiv de bucureștenii cu studii medii, care o consideră "inteligentă și capabilă", de ardelenii din rural care vorbesc despre "integritatea și hotărârea" fostei șefe DNA sau de unii moldoveni urbani care o consideră "extraordinară". Alții o văd însă într-o lumină complet negativă, bucureștenii cu studii superioare susțin că ar fi "o unealtă în lupta politică", unii zic că ar fi "răzbunătoare, sumbră sau tăioasă". Analiza ajunge la concluzia că profilul ei prezidenția este "insuficient format", iar așteptările sunt neconforme și răspund mai curând profilului ei public anterior.

Pentru a vedea mai bine ce fel de președinte vor românii, sociologul a folosit metoda animalelor. Astfel, femeile din rural ar vrea un președinte tip elefant (latura paternă protectoare), iar cele din mediul urban ar prefera președintele -pisică (agil, alert, inteligent). Bărbații vor în schimb mai ales un președinte leu (unii, mai puțini, se gândesc la un președinte urs), adică respectat, cu autoritate, capabil să adune în jurul lui o echipă.

Concluziile studiului arată că românii nu îi respectă pe Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, nu-l cunosc pe Cătălin Drulă, nu o consideră destul de bună pe Laura Codruța Kövesi, că s-ar îndrepta spre Mircea Geoană, dacă ar avea o alianță în spate, și că n-ar fi exclus ca mulți să mizeze pe liderul AUR sau pe un candidat mai ponderat al radicalilor. Cercetarea sugerează că prezidențiabilii PSD și PNL nu sunt doriți de români și că electoratul așteaptă personaje de un alt calibru pentru Cotroceni.