Analiză: România și riscurile blocadei din Marea Neagră

Rusia avansează spre Gurile Dunării și în zona economică exclusivă a Bulgariei, în vreme ce ucrainenii lovesc la rândul lor obiective militare rusești din Marea Neagră. La sfârșitul săptămânii trecute, Ucraina s-a răzbunat pentru bombardarea porturilor dunărene: dronele ucrainene au lovit în inima portului militar rusesc Novorossiisk, al doilea cel mai important după Sevastopol, și a fost scoasă din uz cu această ocazie o mare navă militară folosită pentru debarcare în cazul asalturilor amfibii. În plus, a fost blocat pentru o perioadă de timp unul din cele mai mari terminale petroliere de la Marea Neagră aflat tot la Novorossiisk, în estul Mării Negre, de unde rușii supraveghează cu arme sofisticate intrările în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor. 

Pe 2 august, rușii au atacat portul dunărean Izmail, aflat la doar 20 de kilometri de Tulcea, folosind drone lansate din Marea Azov, care au lovit, potrivit Agerpres, sediul Administraţiei Portuare din Izmail, gara fluvială, un depozit de combustibil și un siloz de cereale.

După ce Rusia a ieșit din Acordul cerealelor, Moscova a impus practic o blocadă împotriva transportului maritim de produse agricole ucrainene, iar Izmail, situat la circa 100 de kilometri de mare, a devenit cea mai importantă rută comercială a Ucrainei. În momentul loviturilor rusești, peste o sută de nave așteptau în apele românești să fie încărcate cu grâu și porumb, iar alte 50 navigau pe fluviu sau erau acostate în docurile din Izmail. Sute de camioane continuă să stea la coadă la intrarea în Izmail pentru a descărca cereale și semințe care sunt urcate apoi în nave mari sau pe barje pentru a fi exportate.

Kremlinul a decis luna trecută să iasă din Acordul cerealelor încheiat pe 22 iulie 2022, care lăsa un culoar liber transportului de cereale din porturile ucrainene spre piețele europene, asiatice și africane. 

Moscova a oprit transportul maritim din Marea Neagră după atacul Ucrainei din iulie asupra podului care trece peste strâmtoarea Kerci. Ministerul rus al Apărării a anunțat atunci că orice nave civile care se îndreaptă către porturile ucrainene vor fi considerate ținte militare, iar Casa Albă avertiza la mijlocul lunii iulie că forțele ruse s-au grăbit să amplaseze noi mine navale în apropierea porturilor ucrainene. Mai multe vapoare au reușit să spargă blocada, de când a ieșit Rusia din Acordul cerealelor, îndreptându-se prin Marea Neagră spre porturile ucrainene de pe Dunăre sub supravegherea aeronavelor de monitorizare americane, dar această manevră i-a enervat pe oficialii de la Kremlin care au ordonat pentru a doua oară atacarea Gurilor Dunării. Prima dată a fost lovit masiv portul Reni aflat la doar 13 kilometri de Galați, dar Ministerul britanic al Apărării a publicat o actualizare cu privire la bombardamentul Moscovei asupra operațiunilor de transport maritim ale Ucrainei, explicând că „pe 24 iulie 2023, Rusia a extins loviturile cu drone de atac unidirecțional la porturile de pe Dunăre, la aproximativ 200 de metri de granița cu România”.

Chiar înainte ca Rusia să boicoteze Acordul cerealelor, Ucraina s-a reorientat spre transportul pe Dunăre, iar în luna mai volumul exporturilor ucrainene pe Dunăre a ajuns la 2,2 milioane de tone, cu aproape un milion de tone mai mult față de situația de la finele anului trecut, potrivit Bloomberg. Aceste livrări au depăşit exporturile prin coridorul de la Marea Neagră în luna mai, din cauza faptului că inspecţiile au încetinit plecarea navelor din Marea Neagră. România, la fel ca celelalte state prin care Ucraina își scoate grânele la vânzare, verifică dacă mărfurile sunt sigilate și dacă răspund standardelor europene, de aceea Kievul prefera să ocolească aceste controale.

Turcia, care a fost mereu rivala Rusiei la Marea Neagră, i-a cerut Moscovei „să nu provoace o escaladare a tensiunilor”. Într-o discuție dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc după cel mai recent bombardament la Izmail, președintele turc l-a îndemnat pe omologul său rus să reînnoiască Acordul privind exportul de cereale, fiindcă acesta ar putea fi „o punte spre pace”. Putin i-a cerut sprijinul lui Erdogan pentru exportul de cereale ruseşti, accentuând în acelaşi timp refuzul de a relansa acordul cu Ucraina. Moscova ar putea reveni în acord, după cum i-a spus la telefon liderul de la Kremlin președintelui turc, dacă navele rusești cu cereale, îngrășăminte și alte mărfuri vor fi primite fără alte șicane în porturile europne, iar Moscova va fi conectată din nou la sistemul bancar global. Rusia a dat de înțeles cu câteva luni înainte de ieșirea din acord că nu va mai accepta aranjamentul în favoarea Ucrainei decât în urma unor concesii din partea Occidentului, care să includă relaxarea sancțiunilor bancare și reluarea importurilor care includ tehnologie avansată. 

Occidentul nu vrea să-i lase, însă, Rusiei nicio portiță de scăpare, pornind de la filosofia că agresorul nu merită compromisuri, concesii, compasiune. Statele Vestice sunt de părere că Rusia trebuie să primească o lecție dură, pentru ca orice alt eventual agresor să renunțe la eventualele sale planuri militare de invazie, cu bătaie spre Beijing care nu face niciun secret din intenția sa de a ocupa Taiwanul, pe care-l consideră parte a Chinei. 

Între timp, spațiul pontic se înarmează tot mai mult și devine tot mai fierbinte. Rusia a anunțat că în curând va lansa la apă încă 30 de nave militare de diferite categorii, Ucraina și turcii de la Bayraktar au încheiat un nou contract pentru construirea, de data aceasta, a unui centru de servicii în Ucraina pentru repararea și întreținerea dronelor. În urmă cu o lună a început construcția unei fabrici pentru producția de drone turcești în Ucraina. Rușii sunt iritați nu numai de armele sofisticate trimise de Occident în Ucraina, ci și de această „armată a dronelor”, care urmează să fie lansată cu 20.000 de operatori de drone și care va suplini absența unei flote aeriene. Iranul a deschis deja o fabrică în Rusia și urmează să producă drone și în Belarus. România cumpără și ea drone de la turci, un contract cu trei sisteme, fiecare cu șase platforme, în total 18 drone Bayraktar vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române.

Atacurile cu drone ale rușilor împotriva porturilor ucrainene dotate cu depozite de combustibili sau cereale se întâmplă tot mai des, în vreme ce reacțiile nervoase ale ucrainenilor vizează nu doar țintele rusești de pe mare, ci și cele de pe teritoriul Rusiei, începând chiar cu Moscova. 

România nu se află în pericol, susțin oficialii militari de la București, dar Marea Neagră e tot mai mult „un lac rusesc”, așa cum avertizase fostul președinte Traian Băsescu încă înainte ca Moscova să anexeze Crimeea: dronele rusești trec razant pe lângă spațiile aeriene românești și bulgărești. Loviturile succesive date de ruși la Gurile Dunării arată nu doar cât de aproape de conflict se află țara, ci și felul în care Moscova îi terorizează pe locuitorii acestei regiuni. Marea Neagră, care a fost centru al comerțului internațional din antichitate încoace, devine tot mai mult o mare închisă, în care nimeni nu încearcă să spargă blocada Rusiei, de teama escaladării conflictului. Rămânând însă o mare închisă, riscul va crește, mai ales că peisajul seamănă deja cu o oală sub presiune.