Mai multe investiţii în infrastructura din R. Moldova?

Chișinăul a negociat în 2021 un nou contract pentru gazele rusești, de care este practic dependentă, însă prețul pe care îl plătesc moldovenii este unul exorbitat. Iarna trecută, Guvernul a reușit să compenseze în facturi prețul la gaze și căldură, cu toate acestea țara nu are actualmente alternative și este nevoită să accepte atât condițiile pieței, cât și pe cele ale Federației Ruse.

O știre bună a venit săptămâna trecută, când oficialii de la Bruxelles ne-au acordat statutul de țară candidat la aderarea la UE, iar autoritățile sunt în așteptarea noilor investiții în infrastructură. Despre acest subiect, DW a discutat cu Adrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a Republicii Moldova.

DW: Mulți au criticat actualul contract cu Gazprom. Cum considerați el este bun în condițiile actuale sau va trebui renegociat?

Andrei Spînu: În condițiile actuale, acest contract asigură continuitatea livrărilor de gaze naturale la prețuri competitive. În sezonul de vară, prețurile sunt cu 15-20% mai mici decât pe piață, iar în sezonul de iarnă, când în formula de calcul are o pondere mai mare componenta de produse petroliere, prețul de import al gazelor este chiar de două ori mai mic decât cel înregistrat la bursele internaționale.

Chiar și în aceste condiții, suntem conștienți cu toții că prețul plătit este mare în raport cu veniturile moldovenilor, de aceea am și acordat compensații. Scopul nostru în acest mandat este să trecem de la un management de criză în domeniul energetic, la care am fost forțați toamna trecută de neglijarea sistematică a securității energetice a Moldovei din ultimele trei decenii, la un management care să ne aducă siguranța și diversificarea aprovizionării și prețul cel mai bun.

DW: Există pericolul ca R. Moldova să rămână fără gaze naturale la iarnă? Cum va fi asigurată siguranța energetică? Va continua Gazprom să șantajeze R. Moldova cu prețul la gaz?

A.S.: Cetățenii nu vor rămâne fără gaze naturale, chiar și în cazul în care ne vom trezi cu surprize neplăcute din partea celor cu care avem contract semnat. Vom face tot posibilul ca să asigurăm neîntrerupt cu energie cetățenii, pentru că aceasta este prima noastră prioritate. Infrastructura de transport oferă oportunități din mai multe direcții. Deja avem stocată o cantitate semnificativă de gaze naturale în România - 25 mil m3. De asemenea, am negociat un instrument financiar avantajos cu BERD pentru achiziția gazelor naturale.

Pe, 23 iunie 2022 am semnat un acord de împrumut de 300 milioane de euro pentru evitarea unor riscuri în sezonul rece al anului. Tranșa de urgență de 200 de milioane de euro va fi utilizată, la necesitate, pentru a spori reziliența țării în cazul unor posibile limitări sau întreruperi de aprovizionare cu gaze naturale, iar 100 de milioane de euro vor fi utilizați pentru a crea o rezervă strategică de gaze naturale, care va fi stocată în România sau Ucraina.

Totodată, suplinim stocurile de combustibil alternativ (păcură), așa cum am făcut și până acum. Suntem deja implicați deplin în procesul de promovare a eficienței energetice a țării prin investiții de 200 de milioane de lei, după rectificarea bugetului de stat din 2022, investiții din care vor rezulta reduceri substanțiale ale consumului și, implicit, ale facturilor la energie.

DW: Situația din domeniul energetic rămâne la fel de instabilă. Pe de o parte, R. Moldova nu are surse alternative, iar pe de altă parte continuă să cumpere curent electric de la o centrală controlată de Federația Rusă, dar și finanțând regimul separatist de la Tiraspol. Ați găsit soluții în acest domeniu? Interconectarea cu România și piața UE poate fi o soluție?

A.S.: Și în acest domeniu am întreprins pași concreți pentru creșterea securității energetice. Am modificat Legea cu privire la energia electrică. Astfel țara este obligată să achiziționeze energie electrică din cel puțin două surse.

Începând cu 16 martie suntem conectați la rețeaua ENTSO-E, ceea ce este o alternativă în plus pentru asigurarea continuă a cetățenilor cu energie. La minister, am deblocat în acest an lucrările la interconectare a rețelei de energie electrică cu România, iar ele avansează și avem obiectivul de a le finaliza în termen de 3 ani. Au început deja investigațiile de sol pentru construcția Liniei Electrice Aeriene 400 kV Vulcănești – Chișinău. În peste 30 de locații din cele 259, au fost finalizate investigațiile prin metoda forajului geologic și săpăturilor de prospectare geologică. Termenul de finalizare a cercetărilor de sol este luna august 2022.

Ca și până acum, vom acționa cu diplomație și fermitate, înțelegând că situația furnizării energiei a fost și încă este una dintre cele mai mari vulnerabilități economice și strategice pentru Republica Moldova.

DW: Energia verde poate fi o soluție?

A.S.: Da, energia regenerabilă este o soluție pe care mizăm, dar ea trebuie sa fie promovată într-un mod inteligent. Este important să utilizăm energia regenerabilă nu doar pentru consumul de energie electrică, ci și pentru sistemele de încălzire și în transport.

Am prelungit până la finele anului 2025 programul de sprijin acordat producătorilor de energie electrică din surse regenerabile. Capacitatea totală de producere a energiei regenerabile alocată este de 400 MW, ceea ce poate acoperi 30% din consumul anual al întregii țări. Mă bucur că avem o cerere destul de mare din partea antreprenorilor, în mod special, pentru energia solară fotovoltaică. În luna iulie ANRE urmează să anunțe lista celor care vor beneficia de aceste capacități. Ne vom gând în viitorul apropiat să valorificăm cât mai mult energia verde.

Când vorbim de energie electrică, la nivel de țară, aceasta are o pondere în balanța energetică de doar 10 %, în timp ce în sistemul de încălzire se consuma 50% din energie, iar în transport o treime. Respectiv, este bine să valorificăm potențialul solar și eolian pentru producerea energiei electrice. Să nu uităm că țara noastră este o țară agricolă, fermierii, agricultorii au potențial de producere a energiei din biogaz. Energia din biogaz are un șir de avantaje față de energia solară și eoliană: nu depinde de condițiile climaterice, respectiv, nu produce cheltuieli suplimentare, în plus, vine ca o soluție la problema fermierilor în gestionarea deșeurilor.

Avem deja exemple pozitive în folosirea energiei verzi. Spre exemplu, o grădiniță izolată termic din s. Chirsova (Găgăuzia) achită 20 mii lei pe lună în perioada rece a anului (date din ianuarie 2022), alte grădinițe neizolate învecinate au achitat facturi între 40-60 de mii de lei. Gândiți-vă cum s-ar schimba situația dacă am reuși să izolăm termic toate clădirile publice din Moldova și am scădea facturile cu jumătate sau două treimi? Pentru moment, lucrurile par dificile, dar cu o economie inteligentă, rezonabilă a energiei, vom trece mai ușor această perioadă grea până ce lucrurile se vor stabiliza la nivel internațional. Îndemn toți cetățenii și agenții economici să se gândească la acțiuni mici, dar care pot ajuta: schimbarea becurilor electrice care consumă mai puțin, izolarea locuințelor, instalarea termostatelor - sunt doar câteva dintre ele. Noi vom căuta să venim cu proiecte prin care să încurajăm și să premiem astfel de comportamente responsabile ecologic și eficiente economic.

DW: Infrastructura drumurilor rămâne o problemă a R. Moldova. A trecut aproape un an de când sunteți ministru. Planificați vreun proiect de infrastructură major, cum ar fi construcția unei magistrale pentru transportul de mărfuri?

A.S.: Se lucrează la drumuri. Peste 40 de rețele rutiere din toată țara sunt, în acest moment, șantiere. Până la sfârșitul lunii decembrie al acestui an toate trebuie finalizate. Am semnat cu BEI un acord de împrumut de 150 milioane euro pentru construcția și reparația a 129 de km a drumului național Express M5, sectorul Criva–Bălți.

Suplimentar, cu BEI negociem și finanțarea sectorului de drum R34, Cahul - Giurgiulești în suma de 50 mil. Euro.

Totodată, cu suportul BERD negociem alte 150 milioane euro pentru construcția și reabilitarea a două drumuri naționale. Concomitent, vom iniția negocieri cu BERD pentru acordarea unei finanțări suplimentare la Acordul de Finanțare existent în valoare de 50 mil. euro care va fi destinat pentru reabilitarea sectorului de drum R14.1 Soroca - Arionești și sectorul de drum R 8.1 Arionești-Otaci.

Statutul oficial de stat candidat pentru aderare la UE sper să aducă mai multă încredere în Moldova, mai multe investiții și, de ce nu, proiecte majore în infrastructura de transport. Cu sprijinul partenerilor externi, intrăm într-o nouă etapă în care ne permitem să gândim la scară mare.

DW: Prețurile la produsele petroliere rămân ridicate. De ce până acum nu ați ieșit cu propuneri pentru a schimba formula zilnică de ajustare a prețului la produsele petroliere?

A.S.: Sectorul produselor petroliere astăzi este afectat puternic de ruperea lanțurilor logistice, din cauza războiului la hotar, ceea ce generează un risc de asigurare cu produse petroliere. În acest context au fost făcute eforturi pentru facilitatea livrărilor către țara noastră. Și aici vreau sa amintesc deciziile luate. Prima - Calea Ferată din Moldova se află în consultări cu partea ucraineană pentru lărgirea capacității de tranzit a mărfurilor și de a delega din flota Ukrzaliznytsia (Calea Ferată din Ucraina) locomotive dar și echipe de mașiniști de locomotive, pentru a asigura transportarea în tranzit, import și export a volumului sporit de mărfuri. Același lucru îl facem și cu CFR Marfă. Și, doi, prin portul Giurgiulești, se prioritizează operațiunile de import a carburanților destinate pieței interne.

Trebuie să menționez că prețurile la produsele petroliere în Moldova, conform acestei formule, sunt mai mici decât în regiune cu 2-3 lei. Problema nu e în formulă, ci în prețurile care cresc zilnic pe piețele internaționale din cauza războiului. Intervențiile în piață trebuie foarte bine gândite, pentru că, în condiția în care se iau măsuri proaste, ne putem trezi cu situații în care furnizorii evită Moldova. Trebuie să măsurăm de zece ori înainte de a tăia o dată. Orice ajustare presupune costuri, pe care trebuie să le suporte cineva. Nu vrem să luăm decizii grăbite care să facă mai mult rău decât bine și să afecteze atât aprovizionarea, cât și prețul plătit de oameni.

Interviul a fost realizat de corespondentul DW la Chişinău Simion Ciochină