Apropiaţii lui Putin: cine l-ar putea influenţa?

Săptămâna trecută, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a avut discuţii cu omologul său rus sperând într-o încetare a focului. Dar a ieşit cu mâna goală de la întâlnirea cu Serghei Lavrov, dând de înţeles că nici măcar ministrul de Externe al Rusiei "nu are mandat de negociere". Kuleba a subliniat: "Se pare că există în această privinţă alţi factori de decizie în Rusia."

Într-adevăr mulţi analişti politici ruşi sunt de părere că Vladimir Putin se ocupă cu mâna lui de acest război, lăsând un spaţiu de manevră foarte redus principalilor săi miniştri. 

"Rolul lui Putin în luarea deciziilor s-a schimbat. Înainte era un soi de preşedinte al consiliului de administraţie al "Rusia S.A.", ascultând ce aveau de spus şi ceilalţi acţionari. Dar acum a început să se poarte ca un ţar", a declarat Nikolai Petrov, cercetător în cadrul Chatham House, care se ocupă în prezent de procesul de luare a deciziilor, adesea secret, de la Kremlin. 

"Tot mai frecvent Putin ia deciziile singur, fără să se îngrijească să ajungă la un compromis cu alţi jucători importanţi", a explicat el. 

Cine a ştiut despre invazie 

Cine ar mai putea exercita influenţă asupra lui Putin? Pentru a răspunde la această întrebare, merită să ne întoarcem la primele ore ale zilei de 24 februarie. Cine ştia că invazia este pe cale să înceapă? 

În acel moment Putin declarase deja public independenţa republicilor separatiste din Donbas, în estul Ucrainei. Dar observatori media evidenţiază că până şi elitele de la Kremlin responsabile cu supravegherea mass media de stat au fost luate prin surprindere de ştirea invaziei, inclusiv cele care au legătură directă cu administraţia prezidenţială. 

"De obicei maşinăria de propagandă a Rusiei este foarte bine pregătită pentru toate evenimentele mari", explică Roman Dobrokotov, fondatorul grupului de jurnalism de investigaţie The Insider. "Joi, în fiecare săptămână, directorii posturilor noastre publice de televiziune şi alte companii media mari de stat se reunesc la Kremlin şi primesc instrucţiuni. Li se spune cum să relateze despre una sau alta. Dar nimeni nu le-a spus că va fi război în Ucraina. Toţi au crezut că e vorba să fie recunoscut Donbasul ca un stat independent."

Dobrokotov a declarat că linia mass media de stat a fost următoarea: trupele ruseşti staţionate la graniţa cu Ucraina se vor întoarce acasă curând, iar discuţiile privind un posibil război sunt "fake, o isterie a vestului". "Vladimir Putin cu ministrul Apărării şi cu serviciile secrete. Numai aceştia au ştiut", a declarat el pentru DW. 

Oamenii influenţi la Kremlin 

Analistul politic Nikolai Petrov este de aceeaşi părere. El crede că între cei care sigur ştiau că începe războiul au fost aşa-numiţii "siloviki", membri ai serviciilor secrete ruse şi ai ministerelor de forţă, care şi-au sporit considerabil influenţa în ţară în ultimii ani.

Din acest grup fac parte ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov. Amândoi probabil conduc acum operaţiunile de zi cu zi ale armatei ruse în Ucraina. În luna septembrie a anului trecut, Şoigu l-a însoţit pe Putin într-o excursie în taigaua siberiană. Unele instituții media relatează că Putin l-ar fi informat atunci pe Şoigu că are de gând să cucerească Kievul. 

Şefii spionilor ruşi, Alexander Bortnikov, directorul serviciului de informaţii interne FSB, şi Serghei Narîşkin, directorul serviciului de informaţii externe SVR, trebuie să fi ştiut şi ei că războiul bate la uşă, câtă vreme ei lucrează cu Putin încă din anii 1970. Dar Petrov spune că nici Bortnikov nici Narîşkin "nu arată ca nişte gânditori care pun la cale o strategie, oricare ar fi aceasta" şi nu au avut un rol în pregătirea invaziei. 

În schimb Petrov arată spre altcineva care a lucrat cu Putin în KGB încă din perioada sovietică: Nikolai Patruşev, cunoscut pentru adversitatea sa faţă de vest. El este în prezent secretarul Consiliului de Securitate al Ţării, condus de Putin personal. Patruşev "comunică adesea cu Putin, deoarece Consiliul de Securitate are săptămânal câte o şedinţă", spune Nikolai Petrov.

Patruşev este unul din principalii autori ai noii strategii de securitate a Rusiei, publicată în mai 2021. Acolo se arată că Rusia ar putea folosi "metode întemeiate pe forţă" pentru a răspunde la acţiuni neprietenoase ale unor ţări străine. 

Izolare în creştere 

Dacă cercul de oameni cu care Putin se consultă este restrâns, numărul persoanelor care vorbesc cu liderul de la Kremlin trebuie să fie şi mai mic. Se ştie că Putin a luat măsuri extreme pentru a se proteja de Covid-19. De la debutul pandemiei, el a apărut de obicei la TV vorbind de la reşedinţa sa de la Novo Ogaryovo din apropiere de Moscova. Aceasta fusese dotată cu un tunel special de dezinfectare a vizitatorilor. Politicianul de opoziţie Alexei Navalnîi, aflat în detenţie, îl poreclise pe Putin "bătrânul din buncăr". Oricine vrea să se întâlnească personal cu Putin trebuie să stea anterior 14 zile în carantină, sau să se aşeze în capul unei mese foarte lungi, departe de el. 

Petrov crede că, drept rezultat al acestor măsuri de precauţie, majoritatea celor implicaţi în guvernarea ţării vorbesc cu el prin legătură audio-video, fiindcă nu au atâta timp să stea în carantină. 

Vor fi epurări în Rusia? 

La mai bine de două săptămâni de la începerea războiului, servicii de securitate din vest au afirmat public că avansul armatei ruse în Ucraina se încetineşte. 

Dacă este adevărat, atunci este posibil să însemne că Putin s-a înfuriat pe unii din anturajul său apropiat, crede Abbas Gallyamov, analist politic şi fost autor de discursuri la Kremlin. "Pe cine vrea să epureze - desigur şefii Ministerului Apărării, poate ai FSB. Pe cei care nu l-au avertizat că acesta va fi un război îndelungat şi sângeros, nu un 'blitzkrieg' facil", a declarat Gallyamov pentru DW. 

"Dar nu o va face acum, fiindcă se află în război. Şi a-l pedepsi pe ministrul Apărării, de exemplu, sau pe şeful Marelui Stat Major, ar însemna să admită greşeli", a conchis analistul politic.