Austria-România: 1-0. Schengen, un spațiu prea îndepărtat?

Primii se întrec să-și demonstreze dreptul, iar ceilalți să arate cu degetul spre nepregătirea României. 

Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei care a vizitat astăzi Bucureștiul și a văzut inclusiv centrul operațional al Poliției Române de Frontieră, a spus la conferința de presă cu omologul său român Lucian Bode o frază care nu lasă loc de incertitudini: „Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă.” Deci, românii mai au de așteptat până să se ridice la standardele cerute de austrieci. La Consiliul Justiției și Afacerilor Interne de la finele anului trecut, Austria a votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, sub pretextul că cele două state nu reușesc să oprească migrația ilegală.

Pentru a rămâne în aceeași paradigmă, înainte de a veni la București, oficialul austriac a prezentat date din care rezultă că în 2022 au fost arestaţi în Austria cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, iar 52 dintre aceştia au fost români. Potrivit ministrului Karner, anul trecut au fost arestați peste 700 de traficanți în Austria, pe primul loc în acest clasament trist aflându-se sirienii cu 103 traficanți, apoi turcii (68), ucrainenii (53), românii (52) și austriecii (34). Expunerea acestei situații înainte de vizita pe care a pregătit-o în România sugera că ministrul de Interne de la Viena nu va veni la București cu vești bune. De altfel, Lucian Bode a spus încă de la început că e vorba doar despre un prim „dezgheț”. 

Un diplomat român care vrea să-și păstreze anonimatul consideră „bune” astfel de contacte, dar subliniază că la acest nivel „trebuie să existe și rezultate”, fiindcă altfel una dintre părți rămâne defavorizată. Președintele PMP, eurodeputatul Eugen Tomac, a declarat de altfel fără ocolișuri că „vizita ministrului austriac la Bucureşti este egală cu zero” și că România nu avea nevoie să fie pusă din nou într-o „situație umilitoare”. În schimb, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a dat vina pe dreapta europeană care „a politizat subiectul Schengen şi instrumentalizează migraţia pentru voturi”. Corina Crețu, fostă comisară europeană, este de aceeași părere, subliniind că „acest guvern” austriac „nu va da un vot în favoarea României. Cel puţin nu în acest an”.

În vreme ce ministrul român de Interne a încercat să-și demonstreze verticalitatea în fața oaspetelui său, insistând că „nu e firesc ca România să își asume doar obligații, fără a beneficia de drepturile care i se cuvin”, Gerhard Karner a încercat să arate partea bună a vizitei sale în România: „Am semnat astăzi acorduri pentru lupta împotriva călăuzelor și mulțumesc Poliției române de Frontieră, care a dus la arestarea unor călăuze inclusiv de origine română”. Oficialul de la Viena a reluat tema predilectă a Austriei din ultimul an și jumătate despre „nevoia de presiune asupra Comisiei Europene pentru o securitate mai mare la frontierele continentului”. În plus, el a adăugat că în Austria au intrat ilegal anul trecut „peste 110.000, din care peste 80.000 de persoane neînregistrate”. Pentru a-și argumenta și mai mult poziția, Gerhard Karner a zis că înțelege „așteptările poporului român privind aderarea la Schengen”, dar că în acest moment austriecii sunt supuși unor controale similare de frontieră de către Germania.

Cele două părți au semnat trei documente de cooperare: unul pentru gestionarea migrației pe ruta mediteraneană, cu toate că aceasta rută nu trece prin România, un memorandum între ministerele de interne ale României, Ungariei și Austriei pentru patrule comune la punctul de trecere Nădlac 2, și un alt memorandum despre „cooperarea consolidată în punctul de contact Oradea, unde Austria va putea trimite un ofițer de legătură”.

Altfel spus, cei doi miniștri de Interne, român și austriac, nu au făcut prea multe progrese la întâlnirea lor de azi. Lucian Bode, care-și vede fotoliul în pericol înainte de rotativa de luna viitoare, și-a mai încercat odată norocul, dar ministrul de Interne austriac are propriile obiective, cu un an înainte de alegerile generale din Austria. România are la rândul ei patru scrutinuri anul viitor, iar oficialii de la București au ridicat nivelul de așteptare în legătură cu aderarea la Spațiul de Liberă Circulație, fără ca ministerul de Externe să se asigure mai înainte că România are susținerea necesară pentru a-și atinge scopul.

După această rundă între miniștrii de Interne, probabil că austriecii au marcat mai mult decât românii, fiindcă la sfârșitul întâlnirii ministrul român poate spune doar că se fac pași foarte mici spre Schengen.