Axa București-Chișinău: poate fi securizat votul?

Din 2021, guvernul român a înființat Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, iar integrarea europeană a republicii de peste Prut este unul dintre obiectivele de politică externă ale României. 

Există un interes declarat pentru sprijinirea Republicii Moldova pe drumul ei spre UE și se pot vedea o serie de gesturi de susținere pe care oficialii români le fac în instituțiile de la Bruxelles, Strasbourg și în marile cancelarii de pe continent. Ceea ce lipsește însă pe axa București-Chișinău sunt banii și participarea efectivă a statului român pentru ajutorarea moldovenilor aflați într-un număr mare în pragul sărăciei, fiindcă ei sunt cei mai ușor de atras în sfera de influență rusească.

Din ultimul Raport al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova rezultă că, în 2023, România a finanțat 90 de proiecte cu un buget total de 20 de milioane de lei, adică 4 milioane de euro. Aproape jumătate din acest buget a fost distribuit în 41 de proiecte referitoare la „dezvoltarea și afirmarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din R. Moldova”. 8% din banii alocați au fost dați pentru „promovarea României și a valorilor românești din R. Moldova, prin sprijinirea mass-media de expresie românească”. Alți 7,5% pentru „păstrarea identității spirituale și respectarea libertății religioase din Republica Moldova”. Altfel spus, această sumă a fost trimisă dincolo de Prut pentru propagandă și poate că banii au fost folosiți și pentru contracararea mesajelor transmise de Moscova. 

Rezultatul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care are loc duminică odată cu prezidențialele, ar putea fi o unitate de măsură pentru banii investiți de România în presă sau în Biserica Ortodoxă afiliată la Patriarhia Română. Dacă proiectul european al Maiei Sandu reușește, înseamnă că milioanele date de România au ajuns unde trebuie. Dacă nu, atunci s-ar putea crede că Bucureștiul a trimis din nou bani în buzunarele fără fund ale celor care susțin forțele pro-ruse, cum a mai făcut-o de altfel și în trecut.

Ce poate face România pentru ca referendumul și alegerile prezidențiale să mențină republica pe drumul european? Poate trimite observatori instruiți în secțiile de vot, cu ajutorul cărora să fie securizate rezultatele scrutinelor și poate preveni eventualele dezordini pregătite de Moscova. Înalții oficiali de la Chișinău și de la București s-au întâlnit des în 2024 și probabil că au discutat mult pe tema acestui subiect, mai ales că Rusia a încercat în ultima perioadă, în multe feluri, să schimbe direcția de mers a Chișinăului, inclusiv prin mituirea electoratului. Mai mult: au fost descoperiți oficiali și foști oficiali care spionau pentru Moscova. Serviciile secrete românești au lucrat cu profesioniștii de la Chișinău pentru reformarea structurilor de securitate ale Republicii Moldova, dar nimic nu e simplu într-un spațiu pe care Kremlinul se luptă prin metode hibride să nu-l piardă. 

România și-a trimis, la rândul ei, oameni în capitala Moldovei pentru a face legislația moldoveană compatibilă cu cea europeană, pentru a urmări procesul de apropiere, pentru a ști ce se întâmplă cu adevărat acolo. Încă din 2004, de la summit-ul NATO de la Istanbul, României i-a revenit misiunea de a opera informațiile legate de Republica Moldova și Transnistria pentru uzul întregii Alianțe Nord-Atlantice. Deci, Bucureștiul ar trebui să aibă la îndemână analize și previziuni pentru ce urmează în această duminică.

Între timp, specialiști români de top din domeniile cele mai importante au fost recrutați de instituțiile din Republica Moldova, iar aceștia dau tonul noilor tendințe pro-occidentale. Banca Națională de la Chișinău e condusă de fosta ministră USR a Finanțelor, Anca Dragu; fosta procuroare generală a României, Gabriela Scutea, a devenit consultant pentru ministerul Justiției; Anca Boagiu, fosta ministră PD a Transporturilor și apoi a Integrării, a fost cooptată la Chișinău consilieră la Ministerul Dezvoltării; fostul ministru PD al Educației care a revoluționat supravegherea la Bacalaureat în România, Daniel Funeriu, oferă sfaturi la Chișinău în același domeniu de competență, fiind parte a Înalților Consilieri ai UE în Republica Moldova. Mulți alți tehnicieni de top ocupă poziții importante în arhitectura puterii de la Chișinău, în așa fel încât drumul spre Vest să devină ireversibil. 

Președintele României a fost la Chișinău acum o lună și jumătate, primul ministru acum două săptămâni, ministra de Externe, Luminița Odobescu, se folosește de orice întâlnire pe care o are să pună Republica Moldova sub lupă, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan este raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova. Nu există nicio îndoială că România ține umbrela deschisă deasupra republicii de peste Prut, în așa fel încât votul de duminică să aibă loc fără incidente și să fie în direcția UE. Nu e clar, însă, cât de eficient au lucrat oficialii români la Chișinău, ce strategii au avut și la ce concluzii au ajuns. În fond, nici România nu e ferită de înclinațiile spre Beijing ale liderilor ei social-democrați. De altfel, chiar în fruntea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova se află un secretar de stat, născut la Chișinău, care a studiat un semestru la o universitate din China. Atracția Estului e un fenomen care apare mai ales printre elitele politice. Iar schimbarea direcției tot dinspre liderii politici are loc. De aceea, votul de duminică în Republica Moldova este atât de important.