Banalizarea morții poate duce la absenteism în alegeri

Mai mult, în fiecare zi se înregistrează un număr mare de noi îmbolnăviri, peste 400 la o medie de 10.000 de teste și în jur de 20 de decese. 

Pentru comparație, la cutremurul din 1977 au murit 1.573 de persoane, iar în timpul Revoluției din 1989, când s-a prăbușit comunismul, au murit 1.116 de români.

Ambele evenimente au avut un impact major asupra României pe toate palierele societății și au modelat viața a milioane de oameni. Nu înțeleg de ce ar crede cineva că această criză prin care trecem va fi lipsită de consecințe? 

Banalizarea morții – o parte a opiniei publice, dar și reprezentanți ai autorităților nu mai percep pericolul

Șocant, în aceste zile, e că asistăm la o banalizare a morții. A apărut, efectiv, un blocaj emoțional la nivelul unei părți a opiniei publice care nu mai percepe pericolul și nici tragedia în mijlocul căreia ne aflăm.

Dar asta nu înseamnă că oamenii nu mor, că nu suferă. Cel mai periculos e că acest blocaj se observă și la nivelul autorităților.

În România sunt în jur de 30.000 de familii care au fost afectate de epidemie, e vorba de numărul total de cazuri înregistrate până acum. Deci impactul crizei medicale a afectat în jur de 120.000 de persoane dacă înmulțim numărul de cazuri cu cifra 4, o medie a numărului membrilor de familie pentru o persoană infectată. 

Aceștia au fost afectați atât material, cât și emoțional de îmbolnăvirea, internarea în spital, izolarea și tratamentul unei persoane apropiate. 

Cei care cred că aceste persoane pot fi scoase din societate, iar problemele lor pot fi ascunse cu ajutorul campaniilor de fake news sau a declarațiilor iresponsabile ale unor politicieni se înșală grav.

O retorică iresponsabilă

Pentru COVID-19 nu există un tratament cu adevărat eficient și nu există un vaccin. După toate declarațiile epidemiologilor și ale experților din domeniul sanitar, un vaccin va fi gata pentru a fi distribuit pe scară largă abia la începutul anului viitor și asta în cea mai optimistă situație.

Deci vom continua să ne îmbolnăvim, să murim sau să aflăm de îmbolnăvirea unor persoane din apropierea noastră și în viitorul apropiat.

La asta se adaugă și faptul că e foarte posibil ca odată cu toamna să vină al doilea val al epidemiei care va ridica și mai mult numărul celor afectați.

În acest context, doar niște oameni nebuni, lipsiți total de simțul realității pot continua să promoveze retorica iresponsabilă cum că “virusul nu există”, “de ce să ne protejăm?” sau “de ce să purtăm mască?”.

Un calcul politic greșit

Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a făcut un calcul politic greșit crezând că va reuși să-i atragă de partea sa pe cei nemulțumiți de măsurile de izolare impuse de Guvern în starea de urgență. 

Datele ultimului sondaj realizat de IMAS Europa FM arată un fapt mai puțin obișnuit, că partidul aflat în opoziție a scăzut în ce privește susținerea publică în timpul crizei epidemiologice în loc să crească, așa cum ar fi fost firesc, dacă oamenii erau profund nemulțumiți de măsurile luate de Executiv. Această realitate arată că poziționarea PSD de partea “conspiraționiștilor” a fost una greșită.

Pe de altă parte, Guvernul Orban n-a reușit să-și păstreze bunele intenții de la începutul crizei. Într-o mare măsură, încrederea cetățenilor a fost zdruncinată de faptul că, în timp ce se făcea apel la solidaritate, politicienii aflați la putere au fost primii care au încălcat regulile.

Mă refer aici la episodul zilei de naștere a premierului Ludovic Orban, cel al petrecerii de botez organizate de europarlamentarul Rareș Bogdan, dar și evenimentul politic organizat la Iași.

La toate acestea se adaugă scandalul de corupție la Unifarm, dar și tot felul de alianțe realizate de PNL din perspectiva alegerilor locale, cea mai scandaloasă fiind susținerea lui Mihai Chirică pentru un nou mandat la Iași, acesta devenind primar cu ajutorul PSD.

Un gust amar după programul liberal

Criza provocată de coronavirus a avut un puternic impact și la nivel politic, nu numai economic și social. Se observă o anume degringoladă pe întregul eșichier politic.

Partidele mari nu și-au ales teme de dezbatere potrivite, iar senzația generală e că improvizează de la o zi la alta în funcție de evoluții de moment.

PNL a încercat să capteze atenția opiniei publice cu "marele plan" de relansare economică, dar în opinia mea, în ciuda promovării intense în mass-media, liberalii nu au reușit să înlăture gustul amar lăsat de "obsedantul" program de guvernare al PSD, promovat de Liviu Dragnea.

Cred că oamenii nu erau nerăbdători să audă noi cifre fantasmagorice cu mii de kilometri de autostradă care vor fi gata în 10 ani. După 1989, nici măcar FSN, moștenitorul Partidului Comunist, n-a reușit să stea 10 ani neîntrerupt la guvernare.

Nu era mai bine să te concentrezi ca partid pe trei obiective pe care să le poți livra în doi, maximum trei ani, iar dacă îți dă cu plus, să folosești rezultatele în viitoarea campanie?

Citiți articolul integral AICI.