Basarabenii au dat 25% din votul diasporei române
10 iunie 2024În contextul războiului din Ucraina vecină, pentru basarabeni votul pentru o majoritate în Parlamentul European, care să susțină viitoarea extindere a UE, este ca un vot pentru pace în Republica Moldova și pentru desprinderea definitivă de Rusia, inclusiv de șantajul energetic rusesc care a ținut ostatică Moldova în ultimii 32 de ani. Aproape 57.000 de români basarabeni au votat la europarlamentare (25% din numărul total de voturi înregistrat în diaspora română – totalul fiind de aproximativ 216.000), ceea ce înseamnă mai mulți alegători români din diaspora decât au ieșit împreună la urnele de vot în Germania, Franța și Marea Britanie. Este cel mai mare număr de basarabeni participanți la alegerile europarlamentare de până acum. Cei mai activi au fost basarabenii de 45-64 de ani, mai puțin activi – cei de 18-24 de ani.
54% au votat cum le-a cerut PAS
Cei mai mulți au votat, conform calculelor făcute în baza rezultatelor preliminare, Alianța PSD-PNL (care guvernează în România) – peste 54%. În ajun, partidul de guvernământ din Republica Moldova – PAS – a făcut agitație electorală în favoarea acestei construcții politice, îndemnându-și susținătorii cu cetățenie română să voteze în favoarea PNL, evitând să spună că PNL și PSD au listă comună de candidați la europarlamentare. „Mobilizarea exemplară demonstrează că cetățenilor din stânga Prutului le pasă cu adevărat de Republica Moldova, de România și de viitorul nostru comun în Uniunea Europeană. Rezultatul obținut a arătat că oamenii nu uită cine luptă pentru ei și îi sprijină la Bruxelles”, a reacționat secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.
Pe poziția a doua în preferințele românilor basarabeni s-a clasat Alianța Dreapta Unită (PMP, USR și Forța Dreptei) cu aproximativ 24%. Reînnoim Proiectul European al României (Reper) s-a clasat pe poziția a treia în preferințele electoratului român din Republica Moldova, cu aproape 6%. AUR a adunat, conform rezultatelor preliminare, puțin peste 4% din voturile basarabenilor.
Vocile Republicii Moldova vor fi în Parlamentul European
Așa cum arată rezultatele preliminare ale europarlamentarelor de duminică, vocea Republicii Moldova în Parlamentul European va rămâne cel puțin la fel de puternică precum a fost în ultimii ani, când a avansat enorm pe parcursul european – de la depunerea cererii de aderare la UE pe 3 martie 2022 (la scurt timp după invazia Rusiei asupra Ucrainei), la deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Atât Alianța PNL-PSD, cât și Alianța Dreapta Unită și-au asumat în campania pentru europarlamentare angajamentul de a fi „aliatul Republicii Moldova în Parlamentul European”.
Republica Moldova este guvernată de un singur partid – PAS, înființat de președinta Maia Sandu. Efortul și succesul guvernării în ceea ce privește apropierea de UE încurajează populația dezinformată de propaganda rusă, care credea că aderarea la UE este doar un slogan și că UE nu are nevoie de Moldova. Ponderea celor care ar vota în cazul unui referendum pentru aderarea Moldovei la UE este de aproape 60%, arată ultimele sondaje.
Efort isteric al Rusiei de a bloca drumul european al Moldovei
Un astfel de referendum constituțional a fost inițiat de Maia Sandu și va avea loc pe 20 octombrie, concomitent cu alegerile prezidențiale. Maia Sandu a anunțat că va candida pentru al doilea mandat.
Duminică, în timp ce românii basarabeni votau vocile Republicii Moldova în Parlamentul European, la Moscova, condamnatul fugar, Ilan Șor, asimilat de Kremlin, a organizat un nou congres al blocului „Победа” („Victorie”). În cadrul evenimentului, Șor a anunțat „începutul bătăliei contra referendumului, pentru a nu admite aderarea Moldovei la UE”. Fugarul Șor le-a spus celor aduși organizat la congres cu avioanele din Moldova că „viitorul nostru este alături de Rusia în Uniunea Eurasiatică” și a chemat la izgonirea a ceea ce el a numit „mizerie europeană de pe pământul nostru”.