Berlin: Cât mai departe de oraș din cauza pandemiei?

Pandemia de coronavirus a lăsat urme adânci în marile oraşe ale lumii. La New York, de exemplu, în doar câteva săptămâni, 400.000 de locuitori au părăsit metropola, fugind din calea pandemiei. Cifrele au fost transmise de mai multe canale de ştiri. Aproape opt milioane de oameni trăiesc în metropola americană. Prin comparaţie, cele 3,8 milioane de locuitori ai Berlinului nu reprezintă o cifră impresionantă. Dar şi aici oamenii sunt afectaţi de pandemie. Se retrag şi ei din calea virusului?

Starea de fapt din capitala germană este diferită faţă de Paris, New York sau Londra, spune Ariane Sept de la Institutul de Sociologie Leibniz. Foarte puţine persoane deţin o locuinţă la ţară. Berlinezii au mai degrabă o grădină în afara oraşului, în care se pot relaxa, fără a avea voie să înnopteze.

Institutul în cadrul căruia lucrează Sept analizează relaţiile de schimb dintre oraşe şi regiuni, cum se întâmplă şi între capitala Berlin şi landul federal din vecinătate, Brandenburg. Cercetătorii sunt interesaţi mai ales de fazele de transformare. Ar putea pandemia actuală să genereze o fază de mari schimbări?

"Berlin-Drain" nu este o noutate

În cazul Berlinului, pandemia nu va aduce mari schimbări, ci mai degrabă va accentua tendinţele existente, crede Sept. Retragerea în landul învecinat Brandenburg a început în urmă cu zece ani. Şi, din 2014, s-a înregistrat o nouă tendinţă: mai ales familiile tinere caută la distanţă, în aşa-numitele regiuni metropolitane, o nouă locuinţă. Altfel spus: oamenii părăsesc Berlinul în favoarea unor localităţi mai mari sau mai mici din Brandenburg.

Tendinţa este confirmată şi de indexul referitor la valoarea terenurilor intravilane, publicat de guvernul de land la sfârşitul lunii iulie. Solicitările "justificate de preţul mai redus se îndreaptă către oraşele limitrofe şi satele din regiune". În raport se mai arată că efectele s-ar putea resimţi în viitor, astfel încât în anul 2030 numărul locuitorilor din Brandenburg să fie identic cu cel de astăzi, în condiţiile în care landul are o populaţie îmbătrânită şi sporul natural este negativ.

Va fi telemunca un catalizator? 

Chiar dacă berlinezii îşi părăseau oraşul şi înainte de pandemie, cei care se gândeau să se retragă la ţară se simt acum încurajaţi, mai adaugă Sept de la Institutul Leibnitz: "Unii testează deja viaţa la ţară şi închiriază o casă sau un apartament în provincie, cu mai mult loc, mai multă linişte, dar mai ales cu risc scăzut de infectare." În condiţiile în care mulţi lucrează de acasă, soluţia devine practicabilă.

Dar nu întotdeauna fuga de oraş se finalizează cu aprecierea necondiţionată a vieţii la ţară, mai precizează Sept. Imaginea idilică a vieţii la ţară este nerealistă. "Deşi de multe ori este frumos să trăieşti la ţară, poate deveni şi obositor. Trebuie, de exemplu, să mergi cu maşina la cumpărături sau la birou." Să dai o fugă cu bicicleta pentru a rezolva ceva în cinci minute nu mai este o opţiune, în contextul unei infrastructuri deficitare.

Cifrele nu atestă fuga de oraş

Potrivit Senatului din Berlin, cifrele oficiale nu atestă o tendinţă constantă de părăsire a metropolei de către locuitori. Comparativ cu anul trecut, tendinţa de mutare din Berlin nu este predominantă. Între martie şi iulie 2020, mult mai puţini oameni au părăsit Berlinul comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019. Interesant este şi că numărul noilor veniţi în Berlin este mai mic decât cel de anul trecut. Ceea ce atestă că lockdown-ul şi limitările impuse au redus vizibil şi acest tip de mobilitate.

Un "val de emigraţie" precum în New York nu este vizibil din perspectiva Senatului berlinez, cel puţin deocamdată. "Rămâne de analizat", aflăm din raportul referitor la valoarea terenurilor din Brandenburg, "dacă modificarea regimului de lucru, precum homeoffice-ul, care a devenit normal pentru mulţi în ultimele luni, va atrage şi o modificare a cerinţelor pe piaţa imobiliară".

Pentru Berlin, însă, acum contează altceva, crede Sept. "Întrebarea importantă se referă nu la cei care părăsesc Berlinul, ci la cei care nu mai revin după ce pandemia a transformat oraşul într-unul mai puţin atractiv." Un exemplu: studenţii străini care veneau la Berlin, atraşi fiind şi de petrecerile de aici. Fără această perspectivă, în condiţiile în care cluburile închid sau dau faliment, studenţii ar putea prefera oraşe mai mici. "Chiria este mai mică şi renumele universităţii poate chiar mai bun", adaugă Sept.

Care sunt urmările pentru Berlin aflăm din alte statistici. În ciuda multor emigranţi, Berlinul a înregistrat în ultimii ani o creştere a populaţiei. Dar de vină nu sunt cei care s-au mutat din provincie în capitală. Principalii noi locuitori sunt străini: fie studenţi, fie oameni de cultură. Fără aceştia, Berlinul ar fi intrat de mult la apă.