Berlinul pe timp de pandemie: gata cu petrecerile?

Pe intrarea în legendarul club techno "Berghain" din Berlin se poate citi între timp inscripţia graffiti "Black-Lives-Matter". Clubul vestit dincolo de graniţele Germaniei este închis după ce, în martie, Dilek Kalayci, şefa resortului Sănătate din Senatul berlinez, a anunţat că "acum nu mai e vreme de petreceri". Şi va rămâne probabil închis până la finele anului, potrivit guvernului de land. Altfel decât alte oraşe, cum ar fi Zürich, Berlinul nu a relaxat măsurile impuse în contextul actualei pandemii cu privire la cluburi.

Dar Berlinul nu ar fi Berlin dacă nu s-ar găsi oameni care să caute o cale de compensare. "Meditanzion" este numele unui grup care organizează evenimente cu meditaţii Yoga, dans pe muzică techno şi demonstraţii având drept motto "suntem cu toţii egali" pe străzile capitalei germane. Aceşti neo-hipioţi au organizat chiar astfel de seri direct în faţa Porţii Brandenburg.

Majoritatea tinerilor berlinezi se întâlnesc acum, însă, în parcuri, unde pe pajiştile întinse dansează în voie. Poliţia patrulează din când în când prin preajmă, dar îi lasă, de regulă, în pace pe petrecăreţi. Când şi când le atrage atenţia asupra păstrării distanţei.

"Să dansezi stând pe scaun nu e o plăcere"

Unele cluburi şi-au redeschis totuşi porţile, în pofida pandemiei. Cluburile care dispun de o suprafaţă în aer liber au dreptul de a vinde băuturi. Dansul este însă pe mai departe interzis. Dar să asculţi muzică techno stând pe scaun nu e o plăcere, se plânge Dennis, care lucrează într-un barber shop de lux din centrul oraşului. Ani de zile şi-a petrecut timpul liber cu petreceri. Dar deja dinaintea izbucnirii pandemiei îşi cam pierduse cheful de a mai merge în astfel de cluburi, care, spune el, deveniseră mult prea comerciale şi nici muzica nu mai era aşa de bună. Nu doar acest aspect începuse să estompeze imaginea de oraş al petrecerilor, ci şi concurenţa cu chiriaşi tot mai înstăriţi. Aşa de pildă renumitul fetish-club de noapte Kitkat a fost nevoit să-şi anunţe închiderea la finele anului trecut pentru că i se anulase contractul de închiriere. Şi nu a fost singurul club în această situaţie.

Prea puţine petreceri nu fac bine Berlinului

Faptul că "metropolei petrecerilor" îi merge prost are consecinţe economice negative pentru întregul oraş. Deja de vreo două decenii Berlinul face campanie turistică, atrăgând mase de turişti, cu ajutorul sloganului "Arm aber sexy" – Sărac, dar sexy. Şi acum? Rămâne valabilă doar prima parte a sloganului? Berlinul e doar sărac, fără a mai fi şi sexy?

În luna iunie, cota şomajului a crescut cu 2,7 procente – aşa de mult ca în niciun alt land federal al Germaniei. Hotelurile din Berlin sunt ocupate nu doar în proporţie de 80 sau 90 la sută, ci de numai 10, cel mult 20 la sută! Situaţia e "catastrofală", a anunţat asociaţia de resort în iunie. În niciun alt mare oraş german evoluţia nu este atât de dezastruoasă.

E vorba, după cum atrăgea atenţia un studiu al Senatului berlinez, de 250 de cluburi, de o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro şi de vreo trei milioane de turişti. Ani de zile, oraşul cu 3,7 milioane de locuitori a trăit foarte bine de pe urma renumelui său de metropolă a petrecerilor. Toate acestea "influenţează şi investiţiile din alte sectoare decât cel al turismului", explică publicistul David Koser. "Acest renume pe care îl are Berlinul trebuie să fi jucat un rol şi în decizia de a amplasa fabrica Tesla în regiune. În fond, Berlinul nu e o zonă tradiţională pentru construcţiile auto", mai spune Koser. 

Situaţia s-ar putea agrava. Cluburile, barurile, restaurantele şi alte localuri din industria de agrement vor fi afectate în continuare de actuala pandemie şi e posibil ca falimentele să ia amploare în acest domeniu. Ştirea bombă survenită la finele lunii iunie, anume că Easyjet, compania aeriană care susţinea acest tip de turism de petrecere, îşi va reduce la jumătate flota din Berlin, a dat naştere la temeri suplimentare. 

Un grup recent format din proprietari de cluburi, restaurante şi oameni de cultură, autointitulaţi "One Berlin", încearcă să frâneze această evoluţie şi solicită Senatului facilităţi fiscale. Totodată, ei pledează pentru organizarea de mai multe petreceri în spaţii publice, cum ar fi în Alexanderplatz din inima Berlinului.

Friedrichstraße ca punct de atracţie pentru turişti?

Există şi mulţi berlinezi care se bucură chiar că s-au redus petrecerile. "Turismul de petrecere se refrânge negativ asupra structurii oraşului în cartierele de locuit", explică Koser. Prin înmulţirea localurilor destinate turiştilor, a magazinelor deschise până în ore târzii, a apartamentelor de vacanţă şi hostel-urilor în astfel de cartiere, populaţia a fost forţată să se retragă treptat în zone mai liniştite. În timp, s-au format tot mai multe zone de distracţii pentru turişti, dar nu au fost, însă, clădite şi noi cartiere de locuit în Berlin, mai spune David Koser. Criza actuală ar putea fi şi o şansă. Aceea de a elimina turismul de petrecere din cartierele de locuit şi a-l concentra în zona Friedrichstraße din centru, în vechiul cartier de distracţii al Berlinului.

Realitatea e că pentru Friedrichstraße se caută deja de o vreme o soluţie. Ideea unei zone cu magazine de lux a eşuat, multe magazine fiind goale. Senatul a decis ca începând cu luna august să fie interzisă aici circulaţia maşinilor. Se va testa astfel dacă transformarea ei într-o zonă pietonală ar putea atrage mai mulţi consumatori. Mulţi berlinezi sunt totuşi sceptici.

Koser crede că după depăşirea crizei coronavirus metropola petrecerilor va reveni la viaţă. În plus, mai adaugă el, "potenţialul inovator" al Berlinului nu va seca. Şi chiar dacă petrecerile techno, care marchează deja de vreo trei decenii viaţa culturală a oraşului, se vor diminua, se va găsi cu siguranţă altceva care să atragă în număr mare turiştii la Berlin.