Ce urmări ar avea un mandat de arestare pentru Netanyahu

Guvernul israelian privește cu îngrijorare spre Haga, în Olanda. Acolo își are sediul Curtea Penală Internațională (CPI). Iar procurorul-șef al acestei instanțe Karim Khan a cerut mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ministrului său de Externe Yoav Gallant. Motivul ar fi posibile crime de război și crime împotriva umanității de care s-ar face responsabili cei doi politicieni.

CPI a mai cerut mandate de arestare împotriva șefului din Gaza al organizației islamiste radicale Hamas, Yahya Sinwar, a șefului din străinătate al Hamas, Ismail Haniyeh, precum și împotriva adjunctului lui Sinwar, Mohammed Deif în legătură cu atacurile teroriste asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Critici dure la adresa cererii de emitere a mandatelor de arestare

Premierul israelian Netanyahu a criticat în termeni duri procedura CPI: "Resping cu indignare comparația procurorilor de la Haga între statul democratic Israel și criminalii în masă din Hamas". Netanyahu a insistat că nu se pot compara acțiunile militare justificate ale soldaților israelieni cu cele ale Hamas, care "i-au ucis, incendiat, masacrat, decapitat, violat și răpit pe frații și surorile noastre".

Și președintele american Joe Biden a reacționat cu indignare la demersul procurorului-șef de la CPI: "Indiferent ce vrea să sugereze acest procuror, nu există nicio asemănare, niciuna, între Israel și Hamas". Biden a arătat că SUA vor fi mereu de partea Israelului când este amenințată securitatea sa națională.

Germania a precizat prin Ministerul de Externe că recunoaște independența CPI, dar a criticat faptul că "solicitarea simultană de mandate de arestare pentru liderii Hamas pe de o parte și responsabilii israelieni pe de altă parte a creat impresia nepotrivită a punerii semnului de egalitate între aceștia". Critici similare au venit și din partea Italiei și Marii Britanii.

Ce tip de acțiune penală poate CPI demara împotriva lui Netanyahu?

Tribunalul Penal Internațional anchetează exclusiv persoane individuale. Instanța se activează doar când există suspiciuni că o anumită persoană ar putea fi responsabilă pentru genocid, crime de război, crime împotriva umanității sau război de agresiune.

De fapt, CPI investighează deja din 2021 acuzații de crime de război aduse unor responsabili israelieni. Tribunalul de la Haga precizează însă că, pentru acuzații similare, ar fi anchetați și luptători ai Hamas. În plus, au fost demarate anchete privind acte de violență comise de coloniști israelieni în Cisiordania.

În acest context, trebuie luate în considerare și ultimele evoluții din războiul dintre Israel și Hamas. Conflictul recent a izbucnit după atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, în care 1200 de persoane au fost ucise și peste 240 luate ostatice și duse în Fâșia Gaza. Hamas este considerată organizație teroristă de numeroase state occidentale, printre care țările din UE și SUA. 

Yahya Sinwar, împotriva căruia a fost cerut de asemenea mandat de arestare, este considerat, alături de liderul militar al Hamas Mohammed Deif și liderul biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, drept organizator al atacurilor fără precedent împotriva Israelului.

În acțiunile militare israeliene ca răspuns la atacurile Hamas ar fi fost ucise peste 35.500 de persoane în Fâșia Gaza, potrivit autorităților de acolo, aflate sub controlul Hamas. Aceste informații nu pot fi verificate din surse independente.

Când are voie să ancheteze Curtea Penală Internațională?

În principiu, CPI ar avea voie să demareze o anchetă doar atunci când statele nu pot sau nu vor să investigheze la nivel național acuzațiile privind una din cele patru infracțiuni majore menționate. Este puțin probabil ca instanțele israeliene să pornească anchete împotriva responsabililor politici și militari, mai ales în condiții de război.

În plus, țara de origine a acuzatului trebuie să recunoască instanța de la Haga - Israelul nu o recunoaște - sau ea trebuie recunoscută de țara în care ar fi fost comisă posibila infracțiune. Ceea ce ar putea funcționa, deoarece Teritoriile Palestiniene au aderat la tratatul CPI. Pe lângă Israel, CPI nu este recunoscută nici de SUA, China, Rusia, India, Iran și aproape toate statele arabe. 

Dacă niciunul din teritoriile afectate nu este partener al CPI, atunci instanța poate acționa doar ca urmare a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Astfel s-a întâmplat în cazurile Sudanului și Libiei.

Ce urmări ar avea un mandat internațional de arestare pentru premierul israelian?

Mandatele de arestare au fost deocamdată doar solicitate, nu și emise. Iar un mandat de arestare emis nu înseamnă verdict de vinovăție, ci arată că CPI ia în serios acuzațiile asupra unei persoane suspectate.  

Un mandat de arestare este emis de CPI doar atunci când judecătorii instanței îl consideră necesar, pentru ca persoana afectată să apară în fața tribunalului de la Haga. Prezența la audieri este obligatorie conform procedurilor CPI. Alte motive ar fi temerile judecătorilor că persoanele acuzate ar putea bloca procedura sau comite noi infracțiuni.

Dar pentru că CPI nu dispunde de propria poliție care să opereze arestări, este foarte improbabil ca membri ai guvernului israelian să ajungă vreodată în fața instanței de la Haga.

Totuși, un astfel de mandat de arestare ar afecta masiv libertatea de mișcare pe plan internațional pentru Netanyahu, Gallant și liderii Hamas. Asta pentru că toate cele 124 de țări partenere ale CPI sunt obligate să aresteze persoanele căutate dacă acestea se află pe teritoriul lor și să le trimită la Haga.

Din această cauză, Vladimir Putin ocolește majoritatea reuniunilor externe, după ce tribunalul penal internațional a emis mandat de arestare pe numele său pentru răpirea de copii ucraineni și ducerea lor în Rusia. Putin mai merge doar în țările care nu recunosc CPI.

Ce legătură are posibiliul mandat de arestare cu plângerea de genocid împotriva Israelului?

Ancheta actuală a CPI nu trebuie confundată cu cea privind acuzațiile de genocid aduse de anumite țări împotriva Israelului. Africa de Sud, de exemplu, a acuzat la Curtea Internațională de Justiție statul Israel pentru mai multe crime de război în Fâșia Gaza. Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este principalul organ judiciar al ONU și are sediul tot la Haga, dar nu anchetează indivizi și nici nu emite mandate de arestare, fiind responsabilă exclusiv pentru dispute între state.

La sfârșitul lui ianuarie 2024, CIJ a recunoscut "pericolul unui genocid în Fâșia Gaza", dar nu a aprobat cererea de urgență a Africii de Sud de oprire a tuturor operațiunilor militare israeliene. După această primă decizie, procedura de la CIJ împotriva Israelului ar putea continua timp de luni sau chiar ani.

Acest articol a fost publicat inițial pe 29 aprilie 2024 și actualizat pe 20 mai 2024. Adaptare după articolul original publicat pe DW-Deutsch.