Ceauşescu, Grecia, Herta Müller

În timp ce presa continuă să fie inundată de articole despre efectele catastrofale ale falimentului grecesc, devastator nu doar pentru zona euro, ci pentru însăşi ideea europeană, ziarul berlinez Die Welt semnalează decorarea Hertei Müller de către preşedintele Germaniei. Horst Köhler i-a conferit Marea Cruce de Merit cu Stea - una dintre cele mai înalte distincţii ale Germaniei federale. Şeful statului german a elogiat-o în context pe „inflexibila" Herta Müller pentru rectitudinea personalităţii şi glasului ei, ridicat ori de câte ori se relativizează dictatura, se încearcă (escamotarea şi) cosmetizarea crimelor, terorii şi trădării, iar fostele reţele se reactivează”.

Despre crimele comunismului românesc aflăm amănunte şi în cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung, care salută premiera, la München, a piesei „Sold Out", de Gianina Cărbunariu, despre vânzarea de oameni de varii etnii practicată de regimul de la Bucureşti.

În context, ziarul din Frankurt menţionează sistemul comercializării etnicilor germani şi evrei din România. Evreii, şvabii, saşii erau vânduţi literalmente, „uneori chiar de mai multe ori", prin intermediul securităţii, de către mai marii statului român. Care, (în foamea lor nemăsurată de valută), au extorcat decenii la rând, în schimbul emigrării lor, „sume de până la 50.000 de dolari pe cap de om". E, scrie ziarul din Frankfurt, „un capitol sumbru al istoriei, despre care continuă să se tacă în România”.

Cu atât mai tare şi mai enervat se vorbeşte în occident despre semnificaţiile şi consecinţele bancrutei elene. "Grecia e falimentară încă de pe acum, Germania se află pe acelaşi drum”, scrie, alarmat, Flensburger Tageblatt. "Ticăitul bombei cu ceas a datoriilor, care cresc secundă de secundă, continuă… Generaţii întregi de politicieni au ignorat o regulă simplă: că nu ai voie să cheltuieşti mai mult decât încasezi. Dacă Germania nu trage frâna de mână, s-ar putea ca şi asupra ei să se abată în curând o tragedie de proporţii greceşti”.

Pe marginea recentelor estimări oficiale privind veniturile realizate de Germania din impozite, apreciate a scădea în următorii ani, mulţi comentatori de stânga cer guvernului de la Berlin să renunţe la proiectele (liberale) de reducere a dărilor. Concomitent, o serie întreagă de editorialişti consideră că executivul berlinez e obligat să ajute Grecia, spre a nu permite prăbuşirea zonei euro. Stuttgarter Zeitung îi cere cabinetului s-o facă la fel de convingător ca în timpul crizei bancare, când garanţiile guvernamentale i-au împiedicat pe cetăţeni să ia băncile cu asalt şi să-şi retragă in corpore sumele depuse în conturi.

Westdeutsche Zeitung lansează un avertisment, reliefând frivolitatea tot mai pronunţată a modului în care autorităţile germane au început să arunce banii pe fereastră. Potrivit ziarului, guvernul împovărează cu datorii imense „generaţiile viitoare", care se vor vedea silite să ramburseze miliardele risipite.

În fine, mulţi comentatori, în special de stânga, critică virulent clasa politică germană, considerând că nu întreprinde eforturi suficiente spre a controla pieţele financiare şi a pune capăt „speculei" bursiere.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz