Forţa distructivă a ştirilor false

Torsten Kleditzsch este de nouă ani de zile redactor-şef al celui mai popular ziar din Saxonia, "Die Freie Presse". Ultimele zile au fost, însă, unele dintre cele mai dificile din cariera sa. În urma unui incident petrecut la o serbare publică, în care un bărbat a fost ucis, în mediul online au început să circule zvonuri despre o tentativă de viol şi o a doua persoană decedată. Kleditzsch şi colegii săi de breaslă au încercat în zadar să respingă aceste informaţii false.

"N-am reuşit. Până şi o excelentă muncă jurnalistică îşi atinge limitele atunci când trebuie corijată o poveste ajunsă deja la urechile tuturor", spune Torsten Kleditzsch. După incindentul petrecut la serbare, extremiştii ieşiţi la un marş de protest pe străzile din Chemnitz i-au atacat pe străini şi pe poliţişti. 

Guvernul de la Berlin a condamnat aspru evenimentele din oraşul saxon. Au urmat alte demonstraţii şi contrademonstraţii, alte incidente. Iar ziariştii şi-au dat seama că, în cazul unor dintre cititori sau utilizatori, în ciuda sau tocmai din cauza respectării standardelor jurnalitistice, pierd lupta cu ştirile false. "Ne-am facut treaba, ne-am contactat sursele: Poliţia, Procuratura, administraţia oraşului, organizatorii serbării publice. Am fost pe teren ca să vedem cu ochii noştri ce se întâmplă." 

Informaţii false circulă în permanenţă. Și ca jurnalist te confrunţi mereu cu aceeaşi capcană și trebuie s-o eviți, explică Kleditzsch. "Dacă încerci să demontezi un zvon cu fapte, automat zvonul se răspândeşte. Iar la urmă nu rămân faptele, ci zvonul."

Fake News - marchează şi şterge?

Stephan Weichert, profesor pentru jurnalism şi ştiinţele comunicării la Universitatea Macromedia din Hamburg, cunoaşte bine aceste teorii. Şi are şi o propunere: "Informaţiile eronate ar trebui marcate ca Fake News. Aceasta este misiunea jurnalismului tocmai fiindcă, în lupta cu ştirile false, încă nu am găsit soluţia potrivită. Fake News ar trebui nu numai marcate, ci şi şterse, de exemplu prin platformele de socializare ca Facebook. Iar utilizatorii care răspândesc asemenea informaţii ar trebui urmăriţi penal." 

Goana după audienţă şi exclusivitate pune presiune pe jurnalişti, însă o muncă de calitate cere timp, adaugă Stephan Weichert. În opinia sa, jurnaliştii n-ar trebui să cedeze impulsului de a difuza informaţiile cât mai repede posibil. "Unii oameni ar putea fi puşi în pericol sau anchetele autorităţilor ar putea fi afectate", afirmă expertul.

Corectitudine sau rapiditate?

Pentru Weichert, evenimentele de la Chemnitz sunt dovada tristă a consecinţelor manipulării informaţiilor în mediul online. Sfatul său pentru jurnalişti: "Corectitudine înaintea rapidităţii. Întotdeauna două surse. Şi nu cedaţi impulsului de a fi primii care difuzează ştirea." La fel de importantă este şi transparenţa muncii de jurnalist. "Profesionistul din mass-media trebuie să spună când informaţiile nu sunt confirmate astfel încât utilizatorul/cititorul să ştie în ce stadiu se găseşte ancheta jurnalistică."

Probabil, şi-n viitorul apropiat, redactorul-şef al ziarului saxon "Die Freie Presse", Torsten Kleditzsch, va avea de luptat cu ştirile false. Reţeta pe care a probat-o cu succes până acum a fost următoarea: să investighezi atât de bine încât să nu-ţi poată pună nimeni la îndoială credibilitatea: "Regiunea noastră, Chemnitz şi Zwickau, a fost cuibul celulei de extremă dreapta NSU. Iar noi, ca redacţie, ne-am propus ca nimeni să nu fie mai bine informat despre această reţea ca noi. Cu succes!"