Chișinăul închide o sursă de finanțare a separatiştilor

Pe 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova, votat de Parlament în 2021, care anulează toate facilitățile vamale (deocamdată nu și pe cele fiscale) oferite anterior companiilor transnistrene de către guvernările pro-ruse și fals pro-europene, care au condus Moldova în ultimii 30 de ani. Acum, importatorii și exportatorii din enclava separatistă sunt nevoiți să-și plătească taxele vamale la Chișinău, iar aceasta afectează dramatic bugetul gestionat de administrația separatistă.

Krasnoselski amenință cu „posibila escaladare” a conflictului

Pe 5 ianuarie, șeful administrației ilegale de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu steagul Rusiei pe fundal, a publicat o adresare video către autoritățile de la Chișinău în care, vădit iritat, a recurs la etichetări și intimidări verbale. El a spus că acțiunile Chișinăului ar putea conduce inclusiv la o „posibilă escaladare a situației” la Nistru și a cerut revenirea la vechiul mecanism de vămuire a mărfurilor transnistrene care intră sau ies în/din Moldova cu achitarea plăților în bugetul administrației separatiste.

În paralel, presa din Rusia i-a oferit lui Krasnoselski spații generoase în care acesta atacă Chișinăul și spune că „nici UE, nici Moldova nu pot decide pentru Transnistria” dacă să se integreze în Est sau în Vest. Iar referitor la recentele declarații făcute la Chișinău și Bruxelles despre posibila aderare a Moldovei la UE fără regiunea transnistreană, Krasnoselski a spus că „dacă țara vecină (așa numește el Republica Moldova – n.n.) vrea să adere undeva – poftim! Dar noi (Transnistria – n.n.) ne vom decide singuri soarta”.

Tiraspolul conectează pârghiile de șantaj

Pe de altă parte, pseudo-guvernul de la Tiraspol a anunțat reactivarea tradiționalelor pârghii prin care administrația separatistă presează Chișinăul: anularea „regimului vamal preferențial” pentru fermierii din raionul Dubăsari (fermieri aflați sub jurisdicția Chișinăului, dar au terenurile agricole dincolo de bariera administrativă); introducerea unor taxe și reglementări noi pentru agenții economici moldoveni care activează în regiunea transnistreană; majorarea substanțială a tarifelor la gaze și electricitate pentru întreprinderile moldovenești din stânga Nistrului, inclusiv pentru școlile cu predare în limba română subordonate Chișinăului. Administrația separatistă spune că recurge la aceste măsuri deoarece trebuie să compenseze veniturile ratate la buget.

La rândul său, Guvernul de la Chișinău reafirmă că încadrarea treptată a agenților economici din regiunea transnistreană în câmpul legal al statului este o prioritate a Executivului. Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului Republicii Moldova îndeamnă administrația separatistă de la Tiraspol să conștientizeze necesitatea unor abordări echitabile și nediscriminatorii pentru agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului. Eforturile autorităților constituționale în ceea ce privește reintegrarea țării se concentrează pe restabilirea spațiului unic economic, vamal și fiscal, susține Biroul Politici de Reintegrare.

Kremlinul nu mai poate controla Moldova

Ca și Vadim Krasnoselski, la Chișinău unii analiști politici critică Guvernul pentru faptul că „a luat prin surprindere” Tiraspolul prin introducerea noilor reglementări privind plățile vamale pentru firmele transnistrene. Asta în condițiile în care despre aceste noi reglementări se știa încă din 2021 - când a fost adoptat noul Cod Vamal. Alții salută însă anularea facilităților care contribuiau la consolidarea economică a regimului separatist transnistrean și serveau drept catalizator pentru concurență economică neloială. „Cu o asemenea logică putem ajunge la concluzia aberantă că ministerele de la Chișinău trebuie să-și prezinte dările de seamă la Tiraspol - un vis mai vechi născut la Moscova pe care Rusia a încercat să-l pună în practică prin defunctul Memorandum Kozak de federalizare a Moldovei”, a comentat fostul ambasador al Moldovei la Moscova, Anatol Țăranu.

Potrivit lui, agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei a schimbat radical datele privind geopolitica regiunii. Influența Moscovei asupra Republicii Moldova a scăzut dramatic, fapt ce creează premise nebănuite privind reglementarea politică a conflictului transnistrean. Anatol Țăranu reamintește că după invazia Rusiei asupra Ucrainei, regimul separatist de la Tiraspol a rămas la discreția Chișinăului, segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene fiind închis cu tancuri de către militarii ucraineni. În aceste condiții, Țăranu sugerează autorităților de la Chișinău să facă următorul pas în cazul în care regimul separatist va inventa impedimente în funcționarea școlilor cu predare în grafie latină din regiune sau dacă va restricționa accesul fermierilor la terenurile lor agricole amplasate după bariera ce desparte Transnistria de restul Republicii Moldova. El susține că Chișinăul ar trebui să reacționeze la acest șantaj prin restricționarea deplasărilor tuturor funcționarilor regimului separatist prin teritoriul Republicii Moldova și impunerea sancțiunilor economice împotriva exporturilor din Transnistria, în primul rând ale holdingului „Sheriff”. Asta ar însemna ruinarea economică a imperiului separatist construit de Rusia în stânga Nistrului.

Ignatiev din Transnistria, cercetat în Ucraina pentru colaborare cu statul agresor

În paralel, Ucraina începe să joace un rol vizibil în demontarea regimului separatist transnistrean. Pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev (care este și cetățean ucrainean) este cercetat într-un dosar privind subminarea ordinii constituționale a Ucrainei, fiind acuzat de „colaborare cu statul agresor”. Ignatiev a fost citat să se prezinte pe 15, 16 și 17 ianuarie la serviciul ucrainean de Informații pentru a fi audiat. În citație se menționează că (pseudo-ministrul transnistrean de Externe) Vitali Ignatiev este suspectat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute în Art.110 (1) din Codul Penal al Ucrainei și anume: solicitări publice de modificare a frontierei de stat a Ucrainei, subminarea ordinii constituționale a Ucrainei și (Art.111 (6) din Codul Penal al Ucrainei) – efectuarea activităților de informare în cooperare cu statul agresor și administrația sa de ocupație, susținerea țării agresoare și a administrației de ocupație.

Un rol important în demontarea structurii separatiste din stânga Nistrului ar putea juca și România. Și asta deoarece majoritatea capilor grupării separatiste de la Tiraspol și membrii familiilor lor ar deține, potrivit presei de la Chișinău, și cetățenie română. Între aceștia: liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și soția sa, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev și oligarhul Viktor Gușan, care deține holdingul „Sheriff” – structură ce controlează peste 80% din activitățile economice din Transnistria.

Conform datelor oficiale, peste 65% din mărfurile produse de companiile din regiunea transnistreană sunt exportate în UE în baza Acordului de liber schimb semnat de Guvernul de la Chișinău cu UE. Din 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, exportul acestor mărfuri este posibil doar cu acordul Chișinăului prin vama moldovenească și prin teritoriul României.