Vigilenţă şi la extrema dreaptă

Lista ororilor devine tot mai lungă. În landul Hessa un prezumtiv neonazist l-a împuşcat pe politicianul local Walter Lübcke. În Saxonia Anhaltină au murit doi oameni după atacul nereuşit asupra sinagogii din Halle, plină de credincioşi. În fiecare zi, undeva în Germania, sunt jigniţi sau atacaţi la propriu oameni din cauza culorii pielii lor, a religiei sau orientării sexuale. Serviciul pentru Protecţia Constituţiei "Verfassungschutz", contraspionajul german, consideră între timp că 12.700 de extremişti de dreapta sunt potenţial violenţi. Spre comparaţie, în 2011, când a fost descoperită seria de crime comisă de gruparea teroristă de extremă dreaptă Nationalsozialistischer Untergrund (NSU), numărul lor se ridica la 9.800.

Că veni vorba de NSU: comisia parlamentară a Bundestagului însărcinată cu cercetarea cazului a ajuns la concluzia că "statul a eşuat total". În centrul criticilor s-au aflat pe bună dreptate poliţia şi contraspionajul care, în ciuda indiciilor clare, nu au realizat multă vreme că seria de crime şi de atentate cu bombă avea o motivaţie rasistă. Şefi ai instituţiilor de siguranţă şi politicieni au promis că lucrurile se vor ameliora. Dar schimbările la vârful instituţiilor respective şi modificările organizatorice nu au produs efect.

Fixare fatală pe teroarea islamistă

De ce s-a întâmplat aşa - aici părerile sunt împărţite. O explicaţie este fără îndoială îndelungata concentrare pe terorismul islamist. După atentatul executat în 2016 într-un târg de Crăciun din Berlin, organele de securitate şi-au văzut confirmate în mod macabru temerile. Cu toate acestea trebuie să accepte reproşul că au scăpat din vedere extrema dreaptă.

Criticii au văzut în cazul contraspionajului o legătură între aria prioritară a acesteia şi preşedintele instituţiei, Hans-Georg Maaßen, înlocuit în 2018. Unii au susţinut că nutreşte simpatie pentru formaţiunea "Alternativa pentru Germania" (AFD), care se apropie tot mai pronunţat de dreapta şi de mediul nazist. Este formaţiunea înfiinţată de curând, în 2013, pe care succesorul lui Maaßen în funcţie, Thomas Haldenwang, a plasat-o parţial la începutul acestui an pe lista "cazurilor suspecte" - o treaptă premergătoare punerii sub supraveghere informativă.

Se renunţă în sfârşit la teoria făptaşilor izolaţi

Cel târziu de la această decizie de înţeles nu mai există motiv pentru a pune la îndoială hotărârea cu care contraspionajul german combate extremismul de dreapta. A devenit clar că serviciul secret intern îi consideră piromani spirituali pe unii purtători de cuvânt ai AfD şi grupări din interiorul acesteia. Au trecut în sfârşit vremurile în care ameninţările dinspre dreapta erau bagatelizate, fiind considerate opera unor făptaşi izolaţi. "Pentru mine sunt între timp prea multe cazuri izolate", a declarat în sfârşit Haldenwang, preşedintele Verfassungschutz, cu o claritate pentru care trebuie să-i fim recunoscători.

Dar a vorbi pe şleau este una şi a acţiona în mod corespunzător este alta. Dar şi din acest punct de vedere el trebuie elogiat. De la începutul verii echipe nou formate în interiorul instituţiei pe care o conduce se ocupă de extremismul de dreapta. Cu ajutorul a 300 de posturi suplimentare se întăreşte între altele expertiza ştiinţifică în domeniu.

Autocritică în poliţie şi contraspionaj

Tot trecutului îi aparţine şi toleranţa prost înţeleasă faţă de extremiştii de dreapta din propriile rânduri. Este valabil şi pentru poliţia federală "Bundeskriminalamt", al cărei preşedinte, Holger Münch, a adoptat linia omologului său de la Verfassungsschutz. În curând va fi elaborat un plan privind situaţia extremismului de dreapta, valabil pentru toate instituţiile publice din Germania, în care lucrează aproximativ 4,7 milioane de angajaţi. Între acestea se numără şi armata, care a produs în 2017 titluri înfiorătoare în presă prin prezumtiva reţea de extremă dreaptă a soldatului Franco A.

Faptul că instituţiile germane de securitate fac tot mai multe afirmaţii autocritice este un semn bun. Dacă poliţia şi contraspionajul fac curat în faţa propriei porţi, implicarea lor împotriva tuturor adversarilor democraţiei este mult mai credibilă. Multă vreme aceasta a lipsit. Extremiştii de dreapta s-au simţit probabil chiar încurajaţi fiindcă nu s-au simţit urmăriţi decât în mică măsură sau chiar deloc.

Nimeni nu-i mai trece cu vederea pe extremiştii de dreapta

Ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, responsabil pentru poliţie şi contraspionaj, a conchis: "Trebuia să luăm mai devreme în serios" fenomenul, cu referire la "urma de sânge" lăsată de gruparea teroristă NSU începând din 2000, care probabil nu a luat sfârşit anul acesta, odată cu atacul asupra sinagogii din Halle. Dar acolo unde ministrul de Interne este politic responsabil nimeni nu mai închide acum ochii. Instituţiile care îi sunt subordonate lui Seehofer sunt în sfârşit vigilente pe partea dreaptă.