Cum se confiscă banii oligarhilor ruşi?

Când se discută despre reconstrucţia Ucrainei după războiul de agresiune al Rusiei, sentimentul de dreptate duce rapid cu gândul la miliardele oligarhilor lui Putin, înscrişi pe listele sancţiunilor internaţionale. Se cere ca averea lor să fie confiscată şi folosită la reconstrucţia Ucrainei. Un lucru mai greu decât pare la prima vedere.

Ce propune Comisia Europeană?

Bruxelles-ul vrea un cadru juridic comun pentru statele membre ale UE, pentru a putea confisca mai uşor bani obţinuţi din activităţi ilicite. Până în prezent, reglementările în acest sens sunt foarte diferite, adesea deposedarea este extrem de dificilă. Propunerile ţintesc în primul rând terorismul sau crima organizată transfrontalieră, dar ar putea fi aplicate şi împotriva averilor oligarhilor înscrişi pe lista de sancţiuni a UE.

În centrul preocupărilor se află o accelerare a proceselor. Dacă un tribunal naţional este convins că banii provin din activităţi ilicite, ar putea fi îngheţaţi şi înaintea pronunţării unei sentinţe. Dacă bănuiala există, un tribunal ar avea apoi timp şapte zile pentru a pronunţa sentinţa. Fiindcă banii au altminteri "tendinţa să dispară", după cum a explicat comisara Ylva Johansson. Regulile ar trebui să fie valabile şi pentru transferul banilor sancţionaţi, inclusiv către membri ai familiei.

În ce-i priveşte pe oligarhii ruşi, multe state membre au dificultăţi de ordin juridic pentru a le îngheţa şi confisca banii. UE dispune deja de o posibilitate pentru informatori de a anunţa iminente încălcări ale sancţiunilor. Dar în unele ţări aceste încălcări sunt considerate simple contravenţii. De aceea, Beruxelles-ul propune acum ca încălcarea sancţiunilor să fie considerată peste tot un delict penal.

Diferenţele existente în legislaţiile naţionale ar putea face ca oligarhii să se ducă acolo unde scapă cel mai uşor, a avertizat comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders. Prin reguli unitare, acest fenomen ar deveni imposibil. În cele din urmă, miliardele din Europa ale susţinătorilor lui Putin ar ajunge într-un fond comun pentru reconstrucţia Ucrainei.

Este mai greu decât se credea

"Trebuie făcută o diferenţă între averea naţională şi averea privată", a avertizat economista Maria Demertzis, membră a Institutului de Studii Bruegel din Bruxelles. În primele runde de sancţiuni s-a decis îngheţarea averii Băncii Centrale a Rusiei. Dar "ea nu aparţine guvernului, ci naţiunii ruse. Îngheţarea sau confiscarea ei este un lucru foarte dificil. În baza cărui temei juridic se poate confisca averea naţională? (...) Prin asta s-ar încălca drepturi fundamentale şi fără introducerea unui cadru legal aceasta ar fi ceva extrem de dubios", a subliniat ea.

Procedura ar putea fi mai simplă în cazul averilor private, dar adesea este un joc de-a şoarecele şi pisica. Este dificilă identificarea banilor, găsirea lor şi apoi confiscarea, a mai spus Demertzis.

A făcut deci UE greşeli când a formulat sancţiunile de până acum împotriva Rusiei? SUA au aici mai multă experienţă, din care UE are de învăţat, susţine economista. Dar statele membre pot desigur căuta peste tot averi pentru care nu s-au plătit impozite sau cazuri de înşelăciune. Acestea ar fi în mod normal motive suficiente pentru confiscare. Cu toate acestea, dacă se doreşte păgubirea financiară a Rusiei, ar fi mai eficient un embargo total pe gaz şi petroldecât urmărirea oligarhilor, care şi aşa operează de mult timp în afara Rusiei, a estimat Demertzis.

Averile ruseşti sunt greu de găsit

În afara câtorva acţiuni spectaculoase, cum ar fi confiscarea unor iahturi, multe state ale G7, din care fac parte şi cele mai mari membre ale UE, sunt slab pregătite pentru a identifica averile oligarhilor. "Le lipseşte capacitatea şi permisiunea de a identifica averile ilicite", scrie Transparency International în cel mai recent raport. Guvernele se confruntă cu mari probleme de ordin juridic dacă încearcă să confişte aceste averi, pentru a le restitui victimelor corupţiei, se mai arată în raportul organizaţiei non-guvernamentale.

Din 2004, de când s-a recomandat pentru prima dată la nivel internaţional perfecţionarea instrumentelor în acest sens, nu s-a întâmplat mai nimic. Cleptocraţii au în continuare multe posibilităţi de a-şi ascunde banii dincolo de graniţe. Adesea sectorul imobiliar este folosit pentru dosirea banilor negri, mai ales acolo unde posesiunile neînregistrate mai sunt încă permise.

Experta Transparency International Maira Martini avertizează că "acelaşi vid legislativ care le permite cleptocraţilor să strângă ilegal averi uriaşe şi să le ascundă împiedică acum autorităţile să le găsească". Statele ar trebui să-şi însoţească retorica de tragere la răspundere a elitelor ruse cu "muncă veritabilă şi grea". Aceasta ar însemna pe termen lung şi resurse sporite pentru poliţie şi justiţie.

Posibile urmări juridice

Eurodeputatul creştin-social german Markus Ferber se numără între adversarii acestor planuri. El consideră că primejdiile de ordin juridic sunt mai mari decât foloasele obţinute prin impunerea sancţiunilor. Deşi este corect ca încălcarea sancţiunilor să constituie un delict penal în toată Europa, propunerea Comisiei Europene pare mai mult "politică simbolică", a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European în materie de economie.

Nu este permisă ştergerea din condei a unor principii fundamentale ale statului de drept doar pentru a păgubi câţiva oligarhi ruşi, a continuat el. "În cazul tuturor confiscărilor, care în cele din urmă vor fi în beneficiul reconstrucţiei Ucrainei, trebuie să existe o legătură clară cu statul rus şi cu războiul rus de agresiune. În cazul averii Băncii Centrale a Rusiei există această legătură, în cazul averii persoanelor private stavilele ar trebui ridicate şi mai sus", a conchis Ferber.