Ţelurile conferinței climatice din Dubai

Summitul mondial anual privind clima este găzduit anul acesta de Emiratele Arabe Unite. Alegerea statului petrolier ca gazdă a celei de-a 28-a ediții a discuțiilor privind clima este controversată, la fel ca și decizia de a-l numi pe Sultan al Jabar, ministrul industriei și înaltei tehnologii din Emirate și director general al Abu Dhabi National Oil Company, să prezideze negocierile.

În timp ce liderii mondiali au salutat numirea managerului în această calitate (John Kerry, emisarul american pentru climă, l-a numit "o alegere excelentă"), mulți oameni politici și grupuri de mediu au reacționat cu indignare. Într-o scrisoare publică, mai bine de 130 de parlamentari din UE și SUA se plâng că președinția Al-Jabar "amenință să submineze negocierile". Negocierile în cadrul summit-urilor privind clima sunt deja destul de dificile, chiar fără un manager de companie petrolieră la cârmă, scriu ei. Aceasta din cauza faptului că guvernele participante au dificultăți în a ajunge la un consens și în a armoniza interesele naționale cu măsurile de protecție a climei.

Subiectele abordate la COP28 variază de la combaterea emisiilor nocive în agricultură și securitatea alimentară până la modalitățile prin care țările se pot adapta la fenomenele meteorologice extreme, în timp ce omenirea continuă să încălzească planeta prin arderea combustibililor fosili. Discuțiile sunt dominate de trei aspecte cheie: finanțarea pentru climă în favoarea țărilor vulnerabile, extinderea promisiunilor de reducere a emisiilor și eliminarea treptată a combustibililor fosili.

Ce se va întâmpla cu fondul pentru pierderi și daune?

Instituirea unui fond pentru "pierderi și pagube" (daunele și pierderile suferite de țările cu venituri mici afectate de fenomene meteorologice extreme) a fost multă vreme respinsă de națiunile industrializate bogate care emit multe gaze toxice. Ele se temeau de perspectiva plătirii unor sume uriașe de bani pentru compensarea acestui lucru. Un studiu din 2018 estimează că daunele cauzate de schimbările climatice ar putea costa țările vulnerabile între 290 și 580 de miliarde de dolari numai până în 2030.

Harjeet Singh, șeful departamentului Global Policy Strategy din cadrul Climate Action Network (CAN), cu sediul la Bonn, subliniază într-un interviu acordat DW, că țările în curs de dezvoltare - cele mai afectate de consecințele încălzirii globale - au contribuit prea puțin la schimbările climatice. "Cine poartă cea mai mare responsabilitate?", se întreabă Singh, "Țările bogate, care au aruncat în atmosferă aproape 80% din emisiile de gaze cu efect de seră. Ele sunt responsabile pentru criza climatică".

Anul trecut, la summitul COP27 privind clima, delegații au realizat un progres important, convenind asupra unui fond de sprijin destinat țărilor în curs de dezvoltare care au nevoie de reconstrucție după dezastrele meteorologice.

Anul acesta, delegații vor să ajungă la un acord în dosare complicate, cum ar fi stabilirea țărilor care să aibă acces la fond. Încă nu este limpede cine și cât va plăti, ori ce organizație va administra acest fond. Pentru a răspunde la aceste dileme, un comitet de tranziție alcătuit din reprezentanți ai țărilor în curs de dezvoltare și industrializate a elaborat, în perioada premergătoare discuțiilor, mai multe recomandări. Negocierile pasionale s-au întrerupt de mai multe ori înainte de a se ajunge la un acord provizoriu.

Comitetul a propus ca fondul să fie găzduit inițial de Banca Mondială, aspect pe care țările în curs de dezvoltare îl consideră o concesie majoră din partea lor. Teama lor este că BM ar putea conferi mai multă influență țărilor bogate. De asemenea, comisia a recomandat ca plățile să nu fie obligatorii din punct de vedere juridic - acesta fiind o disensiune majoră. Astfel, comisia doar "îndeamnă" țările industrializate să contribuie la fond.

Cum sunt urmărite angajamentele țărilor în materie de climă 

În 2015, aproape 200 de guverne au semnat istoricul Acord de la Paris privind clima. Tratatul internațional, care are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, are în vedere limitarea creșterii temperaturii globale la mult sub 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. Or, temperatura medie globală a crescut deja cu 1,2 grade Celsius.

Ediția actuală a COP va consemna în premieră un "bilanț global", adică o analiză a progreselor înregistrate de fiecare țară în ceea ce privește reducerea emisiilor. "Practic analizăm reușitele de până acum, domeniile în care avem lacune și modurile în care le putem comnbate", explică Singh. Bilanțul, care a început în 2021, include analizarea planurilor naționale privind clima ale tuturor țărilor, a reducerilor de emisii și a măsurilor de adaptare ale acestora.

Evaluarea, care a fost publicată în septembrie, a fost însoțită de un avertisment fără echivoc pentru delegații de la conferință - statele sunt departe de a-și atinge obiectivele climatice, iar intervalul de timp rămas pentru asigurarea unei "planete locuibile" se apropie cu repeziciune. La COP28, statele și companiile trebuie să își intensifice eforturile pentru a obține o decarbonizare rapidă, se arată în raport. Prin urmare o reducere mai ambițioasă a emisiilor va domina ordinea de zi.

Va deveni obligatorie eliminarea treptată a combustibililor fosili?

Deși s-a recunoscut de mult timp că schimbările climatice sunt cauzate de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor, multe guverne nu au nicio intenție de a opri acest proces. Potrivit unui nou raport al ONU, statele petroliere plănuiesc chiar expansiuni uriașe care ar "ar arunca în aer bugetul mondial de carbon și ar pune în pericol viitorul omenirii". 

De fapt, delegații de la COP nu s-au angajat niciodată în mod oficial să pună capăt utilizării combustibililor fosili în declarațiile lor finale. Abia la COP26 de la Glasgow, în 2021, un combustibil fosil a fost menționat în rezoluțiile oficiale: cărbunele. În acestea se precizează că utilizarea cărbunelui ar trebui "redusă treptat". Cu toate acestea, nu s-a putut conveni și asupra unei "eliminări complete a cărbunelui".

Prin urmare, în pofida acestui angajament, cantitatea de cărbune arsă a continuat să crească. În timpul negocierilor de anul trecut, delegații nu au reușit să ceară eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili - deși 80 de țări s-au declarat în favoarea acestui lucru.

Cu toate acestea, având în vedere recomandările rezultate din bilanțul global, organizațiile de protecție a climei speră că eliminarea treptată a combustibililor fosili va fi de astădată inclusă pe ordinea de zi a COP28, în condițiile în care raportul solicită "extinderea energiilor regenerabile și eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili convenționali".

Romain Ioualalen, de la organizația de lobby Oil Change International, consideră că raportul arată cât de mult s-a schimbat situația în această privință. "Cu doar câțiva ani în urmă, o decizie privind eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili în cadrul COP era de neconceput din cauza influenței țărilor producătoare de petrol și gaze", spune el.

Credibilitatea summitului privind clima este în pericol

Este posibil ca la summit ideea eliminării treptate a combustibililor fosili să întâmpine o rezistență acerbă din partea producătorilor de petrol și gaze. Mariam Almheiri, ministrul pentru climă al Emiratelor Arabe Unite, a declarat pentru agenția de presă Reuters că o astfel de măsură ar afecta țările producătoare care depind de veniturile din combustibili fosili.

Pe de altă parte, neajungerea la un acord pe această temă ar afecta credibilitatea summitului, spune Ioualalen. "Oamenii se vor întreba de ce ne mai întâlnim dacă nu putem ajunge la un acord asupra cauzei principale a problemei pe care încercăm să o rezolvăm. Acest lucru ar semnala industriei petrolului și gazelor naturale că guvernele nu sunt serioase în ceea ce privește transformarea”, continuă el.

Totuși, Ioualalen și alți activiști pentru climă consideră că summitul global privind clima merită organizat. "Nu există niciun alt proces în lumea diplomației în care o țară cu o populație de numai 50 de mii de locuitori să poată să țină piept Statelor Unite și Chinei, și să le tragă la răspundere pentru lipsa lor de ambiție în combaterea schimbărilor climatice. Formatul reuniunii nu este perfect, dar rămâne important”, a spus el.