Copiii din România, cei mai expuși sărăciei

Un copil din patru este expus, în Europa, riscului de sărăcie, indică un raport al organizației umanitare Salvați Copiii. Este o creștere cu 200.000 înregistrată în 2021 față de anul precedent, ceea ce ridică statistica la 19,6 milioane de copii afectați. Cauzele principale care au dus la înrăutățirea situației copiilor din cele 14 state și teritorii analizate sunt creșterea costului vieții și pandemia de COVID-19.

Indicatorul AROPE, utilizat de Eurostat pentru a măsura riscul de sărăcie și excluziune socială în Europa, arată că cel mai dezastruos scor se înregistrează în România: 41,5% dintre copiii - adică 1,5 milioane - se confruntă cu nutriție deficitară, acces limitat la educație și servicii sociale.

Urmează Spania, cu 33%. Cel mai scăzut risc este în Finlanda (13,2%) și Danemarca (14%).

Germania se situează ușor sub media europeană, cu 23,5%. Cifrele sunt „devastatoare”, consideră Eric Grosshaus, manager de programe în filiala germană a organizației Salvați Copiii. În Germania, peste 2 milioane de copii trăiau în sărăcie în 2021. „Cu unul din cinci copii în sărăcie la nivel național, Guvernul federal nu mai are nici o scuză dacă nu își respectă promisiunile de a combate sărăcia copiilor”, a spus Grosshaus.

Cauze: pandemia, explozia prețurilor, invazia rusă în Ucraina

La nivelul UE, numărul copiilor ajunși sub pragul de risc și care, implicit, trăiesc în sărăcie, a crescut în 2021 cu 200.000, dintre care circa 25.000 în România, arată datele raportului. Cei mai afectați dintre copiii români provin din zona rurală - 50,1%.

În plus, în ultimul an, 40% dintre gospodăriile din România au avut venituri scăzute față de anul precedent, pe fondul dublării cheltuielilor, în special din cauza prețurilor explodate ale alimentelor de bază, cum ar fi laptele, cerealele și uleiul de gătit, ca o consecință a invaziei ruse în Ucraina. Consecința, sugerată și de date suplimentare culese în perioada octombrie - decembrie 2022, a fost o înjumătățire a cheltuielilor pentru utilități și alimente, ceea ce afectează bunăstarea copiilor. 

Fenomenul a fost observat în mai toate zonele analizate. Familiile din medii cu venituri mici și medii au fost deosebit de vulnerabile la creșterea prețurilor. Copiii familiilor de migranți, solicitanți de azil, dar mai ales cei neînsoțiți și fără acte, au fost deosebit de afectați, arată raportul. Copiii care trăiesc în familii monoparentale sau numeroase, provenind din medii dezavantajate, copiii cu dizabilități sau cei aparținând minorităților etnice au fost, de asemenea, expuși riscului.

Chiar dacă niciun copil nu ar trebui să meargă la școală flămând, să locuiască într-o casă fără încălzire sau să fie îngrijorat de locul de muncă al părinților, directorul Salvați Copiii Europa, Ylva Sperling, observă că „impactul numeroaselor crize din Europa face ca mâncarea sau încălzirea să nu mai fie o alegere pentru multe familii și îi privează pe copii de elementele esențiale de care au nevoie pentru dezvoltarea și bunăstarea lor. Este momentul pentru decizii curajoase și finanțare strategică, pentru a atenua criza generațiilor actuale și viitoare de copii”.