Coronavirusul este o plagă și pentru libertatea presei

Sunt vremuri proaste pentru jurnaliști: "Pandemia de coronavirus consolidează tendințele represive în întreaga lume", conchide șeful organizației Reporteri Fără Frontiere (RFR), Christian Mihr, în dialog cu Deutsche Welle. Pe toate continentele, situația libertății presei s-a înrăutățit, mai mult sau mai puțin, în ultimele 12 luni, după cum reiese din analizarea clasamentului pe 2021.

Mihr dă exemplu Egiptul, unde a fost interzisă publicarea de date neoficiale privind infectările cu coronavirus; sau Siria, unde regimul Assad a interzis tratarea temei coronavirus, cu excepția agenției de știri de stat.

De teren propice au beneficiat și dezinformările: șeful RFR s-a referit în acest sens la fostul președinte american Donald Trump, precum și la șefii de stat din Brazilia și Venezuela, Jair Bolsonaro, respectiv Nicolás Maduro. Informațiile false lansate de aceștia au fost însă mereu combătute de presă, ceea ce este un aspect pozitiv semnalat de Mihr: jurnalismul independent este "singurul mijloc eficient împotriva pandemiei de dezinformare".   

În Europa, Reporteri Fără Frontiere își face griji mai ales pentru situația din Belarus, unde a avut loc o represiune "masivă și fără comparație". Peste 400 de jurnaliști au fost arestați temporar în 2020 în Belarus, țară care ocupă locul 158 din 180. Nici Rusia nu o duce mult mai bine, cu a sa poziție 150.

România se situează pe locul 48 în clasamentul libertății presei în lume, aceeași poziție ca la raportul din 2020, în timp ce Moldova a urcat două locuri, pe 89.

Germania ocupă locul 13 - un regres de două poziții față de clasamentul din anul anterior. RFR a semnalat în cazul Republicii Federale luarea în calcul a unui așa-numit "indicator de violență" - prin acesta sunt înregistrate atacuri asupra oamenilor de presă. În Germania s-a înregistrat o "creștere masivă a violenței împotriva jurnaliștilor". În 2020, primul an de pandemie, numărul acestor atacuri a crescut de la 13 la 65, o majorare de cinci ori. RFR crede că numărul incidentelor ar fi și mai mare, unele atacuri nefiind verificate. Cele mai multe incidente s-au petrecut la demonstrațiile împotriva măsurilor anti-coronavirus. În cazul Germaniei, aceste atacuri au făcut ca harta libertății presei să nu mai fie de culoare albă (calificativul bine), ci de culoare galbenă (calificativul mulțumitor).

Critici dure la adresa Marii Britanii din cauza situației lui Julian Assange

Organizația critică dur Marea Britanie, din cauza procesului fondatorului "Wikileaks", Julian Assange. Presa internațională a avut doar posibilități foarte limitate de a relata despre procedura de extrădare a acestuia în SUA. Totuși, Regatul Unit ocupă o poziție mai bună decât anul trecut. Avansul de două locuri ar avea însă strict motive metodice, întrucât și alți factori contribuie la evaluare: "Iar locul 33 ocupat de patria democrației nu este deloc unul bun", apreciază Mihr. Șeful RFR merge cu acuzațiile și mai departe: Marea Britanie și-ar fi încălcat obligațiile de respectare a statului de drept, "dând astfel lumii întregi un semnal dezastruos privind libertatea presei".

Cea mai proastă situație se înregistrează în Africa

În clasamentul global, țările din Africa stau cel mai prost. Eritreea ocupă ultimul loc în clasament. Aproape jumătate din țările africane – 23 din 48 – sunt pe hartă cu culoarea roșie (situație grea) și neagră (situație foarte gravă). Vești bune vin din Burundi, care a avansat 13 locuri, pe poziția 147, după eliberarea jurnaliștilor întemnițați fără motiv. Progrese s-au înregistrat și în Sierra Leone și Mali.

Totuși, Africa rămâne continentul cel mai periculos pentru jurnaliști. Cea mai bună situație este în Europa: nouă din cele 12 țări notate de RFR cu calificativul bine se găsesc în Europa. Celelalte trei sunt Costa Rica (locul 5), Jamaica (7) și Noua Zeelandă (8).