Cum ar arăta o preşedinţie pro-rusă la Chişinău?

Pe data de 3 noiembrie, moldovenii vor merge din nou la vot pentru a-şi alege preşedintele. România cu strânsele sale relaţii istorice şi culturale cu Republica Moldova este interesată ca mica republică supusă presiunilor de la Moscova să se menţină pe drumul său european.

Europarlamentarii români cred că o administraţie influenţată de Rusia în Republica Moldova ar avea repercursiuni majore asupra politicii interne, dar și asupra relaţiilor internaţionale cu consecinţe atât pentru România, cât şi pentru întreaga Uniune Europeană.

Eugen Tomac, născut în Republica Moldova şi europarlamentar din partea grupului Renew, a spus că o eventuală preşedinţie pro-rusă la Chişinău ar duce la blocarea reformelor în Republica Moldova şi o alunecare spre controlul autoritar al instituţiilor statului.

DW: Ce ar însemna un preşedinte pro-rus la Chişinău?

Eugen Tomac: Ar însemna îngreunarea şi chiar blocarea finanţării UE pentru Republica Moldova, ar însemna o Republică Moldova a cărei credibilitate s-ar deprecia imediat. Un preşedinte pro-rus nu poate fi credibil în relaţia cu instituţiile internaţionale. Ar însemna o răcire a relaţiilor cu România, cu UE, cu Statele Unite.

Am vedea o reluare a mandatului lui Dodon. În timpul mandatului lui Dodon, preşedintele moldovean nu a fost primit la Bucureşti, nu s-a întâlnit cu niciun lider pro-european, pentru că toţi ştiau că prin el vorbeşte Putin. Votul din 3 noiembrie este crucial. El poate ajuta sau îngropa Republica Moldova.

DW: Ar reveni la butoane oligarhii Șor, Plahotniuc si fugarul Platon pe care presa îl descrie ca pe un apropiat al lui Stoianoglo - contracandidatul pro-Moscova al Maiei Sandu - imediat ce un preşedinte pro-rus ar fi instalat la Chişinău? Cum ar arăta justiţia din Republica Moldova în acest caz? 

Eugen Tomac: Pentru toţi aceşti oligarhi finanţaţi de Rusia, Republica Moldova este acum o pradă care a scăpat de sub controlul lor şi astfel pompează zeci de milioane de euro pentru a o readuce sub control. Banii vin de la Moscova, iar obiectivul este inversarea reformelor făcute până acum, îndepărtarea Moldovei de la drumul său european şi trecerea unor bunuri ale statului sub control propriu. Ei vor să şteargă orice progres, vor un climat pro-rus, restaurarea totală a influenţei lor. Moldova ar deveni o Transnistrie mai mare. Iar despre justiţie, în aceste condiţii ea nu ar mai exista. Ar exista doar un control total asupra justiţiei.

Siegfried Mureşan, europarlamentar din partea Grupului Popularilor Europeni, a menţionat că „Rusia vrea să tragă Moldova și cetățenii săi către est, să fie dependenți de Moscova și ținuți în sărăcie.” 

DW: Ar însemna o preşedinţie pro-rusă o izolare a Moldovei faţă de Europa?

Siegfried Mureşan: Prin mobilizări fără precedent, Rusia a avut ca obiectiv mituirea și influențarea a 300.000 de votanți din Republica Moldova, adică 20% din cei prezenți la vot. Imaginați-va că Rusia ar încerca să distribuie mită electorală pentru 8 milioane de oameni în Germania sau pentru 2 milioane de oameni în România. Este fără precedent. Discutăm aici de o încercare a Rusiei de a împiedica drumul european al Republicii Moldova. 

Republica Moldova a realizat, în ultimii ani, reforme fără precedent privind modernizarea justiției, lupta anticorupție și întărirea statului de drept. Rusia rămâne periculoasă, am văzut acest lucru duminică. Tocmai de aceea, UE trebuie să accelereze sprijinul pentru Moldova în materie de securitate. 

Rareş Bogdan, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European şi europarlamentar din partea Partidul Popularilor Europeni, a introdus un amendament care a asigurat 45 de milioane de euro în fonduri alocate pentru contracararea răspândirii știrilor false în Moldova.

DW: Rusia poartă un război hibdrid de manipulare şi dezinformare în Moldova. Poate Republica Moldova deveni următoarea Georgie în cazul unei preşedinţii pro-ruse? Poliţia în Georgia percheziţionează casele unor jurnalişti şi suporteri ai opoziţiei. Putem vedea aşa ceva întâmplându-se şi in Moldova dacă ţara intră din nou sub influenţa Rusiei? 

Rareş Bogdan: Ne uităm acum la Georgia şi vedem cât de autoritar a devenit aparatul de stat acolo. Opoziţia pro-europeană este aproape neutralizată de către partidul pro-rus aflat la guvernare. Orice creştere a influenţei Rusiei în Republica Moldova va însemna limitarea democraţiei, a statului de drept, a reformelor şi un val masiv de dezinformare și propagandă rusească, toate menite a ţine Moldova pe orbita Moscovei. De aceea votul din 3 noiembrie este crucial pentru păstrarea aspiraţiilor europene a fraţilor noştri de peste Prut. Cum istoria recentă ne arată, influenţa rusă, odată revenită în Moldova, va fi greu de îndepărtat.

Fostul ministru al apărării Vasile Dîncu, europarlamentar din partea Grupului Partidului Socialiştilor Europeni, avertizează asupra unor pericole majore pentru Chișinău. 

DW: Care credeți că ar putea fi consecinţa unei administraţii influenţate de Kremlin în Republica Moldova?

Vasile Dîncu: Maia Sandu trebuie sprijinita cât se poate, pentru că dacă pierde, totul se duce de râpă, iar Moldova redevine o enclavă sovietică. 

Cristian Terheş, eurodeputat român din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a spus că odată ce Rusia capată din nou controlul asupra administraţiei din Moldova, s-a încheiat cu orice progres democratic şi al statului de drept.

DW: Care este cel mai tulburător scenariu al alegerilor din 3 noiembrie?

Cristian Terheş: Revenirea mecanismelor de control asupra statului moldovean, mecanisme sponsorizate de Moscova. Revenirea diverşilor oligarhi în poziţii de forţă nu înseamnă doar un pericol pentru Moldova, care în acest scenariu ar vedea probabil din nou delapidări ale instituţiilor sale financiare, dar şi pentru securitatea Europei şi influenţa Uniunii Europene în regiune. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să dea semnale clare, puternice de susţinere a Republicii Moldova.