"Războiul Rusiei în Ucraina a avut efect contrar"

Fostul director al CIA, David Petraeus, a declarat în exclusivitate pentru DW că eforturile preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, de a "face Rusia iarăşi mare" au avut efect advers.

Generalul american în retragere a făcut această afirmaţie în cadrul unui interviu amplu oferit DW. El a estimat că armata rusă a obţinut rezultate modeste în mai toate privinţele de la începutul războiului, pe 24 februarie.

"De la început, ei nu au avut un plan de campanie competent. Au atacat în cinci sau şase locuri. Logistica lor s-a dovedit absolut dezastruoasă. Iar nivelul de pregătire al soldaţilor ruşi şi al tinerilor ofiţeri este în mod clar inadecvat", a declarat Petraeus.

După ce nu a reuşit să cucerească niciun oraş mare din Ucraina, armata rusă s-a văzut nevoită să se retragă din teritoriul din jurul Kievului şi să se concentreze din nou asupra regiunilor separatiste din est. Chiar dacă portul Mariupol, aflat în sudul Ucrainei, important din punct de vedere strategic, este aproape în întregime controlat de Moscova, combatanţi ucraineni opun în continuare rezistenţă în interiorul combinatului siderurgic Azovstal, aflat în oraş.

"O altă consecinţă a efortului lui Putin de a face Rusia din nou mare a avut efect contrar. Acesta serveşte acum la a face NATO iarăşi mare", a afirmat Petraeus, făcând aluzie la presiunile cu care s-a confruntat alianţa în timpul mandatului de preşedinte al lui Donald Trump.

Moscova a avertizat cu consecinţe serioase şi cu posibilitatea stocării unor arme nucleare în enclava Kaliningrad dacă Suedia şi Finlanda vor adera la NATO.

"Trebuie să fim îngrijoraţi că ar putea exista o reacţie din partea Rusiei", a declarat Petraeus. "Dar eu cred, mai întâi, că acestea sunt forţe foarte competente. Au lucrat pentru mine în Afganistan. Sunt foarte competente, foarte profesioniste şi foarte bine echipate. Au lucrat foarte bine cu forţele internaţionale", a spus el.

Germania a luat decizii "extraordinare"

După izbucnirea războiului, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat 100 de miliarde de euro pentru înarmarea armatei naţionale Bundeswehr, aflată în subfinanţare cronică. De asemenea, a promis să majoreze cheltuielile de apărare la 2 la sută din PIB.

"Vreau să subliniez că aceste decizii luate de un cancelar relativ nou în funcţie şi de un guvern nou au fost extraordinare", a declarat Petraeus, care a adăugat că decizia de a aloca 2 la sută din PIB apărării este o "obligaţie foarte înţeleaptă".

El a afirmat de asemenea că decizia Berlinului de a "furniza unei alte ţări echipament militar letal şi sisteme de armă", pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei, "este foarte, foarte semnificativă."

În context trebuie menţionat că Germania a decis vineri să livreze Ucrainei şapte tunuri blindate, autopropulsate, de tip Panzerhaubitze 2000, de ultimă generaţie. Zilele trecute, decisese să livreze Ucrainei blindate antiaeriene tip Gepard, după ce guvernul de la Berlin fusese vehement criticat pentru lentoarea cu care livrează Kievului arme şi echipament militar.

Ce planifică Moscova pentru ziua de 9 mai?

Petraeus estimează că puterea de la Kremlin se va folosi de ziua de 9 mai, care marchează victoria URSS asupra Germaniei naziste, pentru a-şi declara victoria în Ucraina sau pentru a extinde războiul.

"Există informări că ruşii se gândesc în cele din urmă să anunţe un fel de mobilizare generală, care ar transforma 'operaţiunea militară specială', după cum au denumit-o, într-un 'al treilea război mondial' (la nivel retoric, n.red.), sau ceva asemănător, în încercarea de a galvaniza sprijinul popular în jurul puterii de la Kremlin", a estimat Petraeus.

El a adăugat că este puţin probabil ca Putin să aibe de gând să folosească armament atomic sau chimic în acea zi fiindcă "trecerea dincolo de aceste praguri ar fi prea semnificativă".

Petraeus a pus de asemenea la îndoială teoria că Rusia s-ar putea folosi de ziua de 9 mai pentru a-l transforma în ţintă pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. "Există informări credibile privind sabotori, spioni, operaţiuni speciale desfăşurate la Kiev, care au încercat să-l ţintească pe preşedintele Zelenski...nu poate fi exclus nimic când e vorba de Vladimir Putin...dar, nu cred că este foarte probabil", a afirmat el.

În încheiere, Petraeus s-a declarat convins că Vladimir Putin îşi doreşte cel mai mult negocieri cu vestul, nu neapărat din pricina pierderilor armatei ruse pe câmpul de luptă, ci fiindcă speră să scape de sancţiunile impuse economiei sale, sistemului său financiar, anturajului său, de preţul ridicat impus comunităţii de afaceri.

Interviul a fost realizat de Ines Pohl.