De ce Finlanda gestionează bine criza COVID-19

Finlanda face parte dintre statele care reuşesc să ţină sub control pandemia provocată de coronavirus. Potrivit datelor publicate de Universitatea Johns Hopkins, pe 23 noiembrie, în statul scandinav fuseseră confirmate 21.369 de infectări cu COVID-19 şi 375 de decese. În nicio altă ţară europeană, rata infectărilor nu este atât de redusă ca aici.

Danemarca, cu un număr aproape egal de locuitori, adică şase milioane, a înregistrat până acum 71.003 de cazuri, deci de trei ori mai multe decât Finlanda. În Slovacia, şi ea comparabilă ca număr de locuitori cu statul scandinav, au fost confirmate 96.241 de infectări. Suedia are o populaţie aproape dublă, dar şi de aproape 10 ori mai multe persoane confirmate ca fiind infectate cu COVID-19, mai exact, pe 23 noiembrie, recordul era de 208.295 de cazuri. Dar care sunt motivele? Să aruncăm o privire asupra strategiei, dar şi a mentalităţii finlandeze.

1. Finlanda a reacţionat rapid

Când, în primăvară, numărul cazurilor de Corona exploda, guvernul finlandez a reacţionat rapid şi a impus un lockdown pentru aproximativ două luni. S-au interzis călătoriile între Helsinki şi regiunile învecinate. Au fost închise şcolile şi restul unităţilor din sistemul educaţional, iar ulterior şi restaurantele. Deciziile au fost luate relativ devreme, infecţiile din statul scandinav fiind încă gestionabile. "Finlanda a restricţionat relativ repede şi destul de amplu viaţa publică. Comparativ cu alte state nordice, precum Norvegia şi Danemarca, mai devreme cu două săptămâni, că despre Suedia nu are rost să vorbim", spune Mika Salminen, directorul autorităţii pentru sănătate din Finlanda THL, echivalentul Institutului Robert Koch din Germania, în declaraţia acordată postului de radio Deutschlandfunk. Astfel, restricţiile au putut frâna răspândirea virusului.

2. Aplicaţia pentru urmărirea contactelor este acceptată

Finlanda mizează pe identificare şi urmărirea rapidă a contactelor celor confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19. Eforturile autorităţilor sunt sprijinite şi de o aplicaţie mobilă. "Corona Flash" a fost instalată pe telefonul mobil de aproape fiecare finlandez. În Germania, în schimb, programul similiar nu a fost acceptat decât de 22 de milioane de oameni, deci de doar un sfert din totalul populaţiei. Unii deţin un telefon mobil mai puţin performant, dar mulţi par îngrijoraţi de folosirea abuzivă a datelor personale. De ce finlandezii gândesc altfel, aflaţi din următorul punct.

3. Încrederea reprezintă cheia succesului

Spre deosebire de Germania, unde tot mai mulţi oameni se îndoiesc de strategia guvernamentală împotriva coronavirusului sau nu iau în serios existenţa pandemiei, finlandezii au mare încredere în guvernanţii lor. Încrederea este vizibilă nu doar în acceptarea aplicaţiei de urmărire a contactelor. Şi în timpul lockdownului din primăvară, populaţia nu a opus rezistenţă. Nici demonstraţiile de tipul celor organizate de "Querdenker" ("Inadaptaţii") din Germania nu se regăsesc nicăieri în Finlanda. "Încercăm să respectăm ceea ce decide guvernul. Credem că are legătură cu statul nostru social", declară politiciana ecologistă finlandeză Rosa Meriläinen pentru Deutschlandfunk. 

Probabil că şi economia joacă un rol în menţinerea atmosferei bune. În timp ce performanţele economice ale UE au suferit în medie o scădere de 14 procente, în Finlanda pierderile sunt de doar 6,4 la sută. Aşadar, ţara se prezintă încă bine.

4. Avantajul tehnologiei 

Şi trecerea la tele-muncă (home-office) şi la învăţământul la distanţă (home-schooling) a fost probabil mai lină în ţara extrem de digitalizată, unde dotarea elevilor cu laptopuri este de la sine înţeleasă. În Germania, în schimb, un studiu recent atestă că pentru educaţia digitală 68 de elevi lucrează pe un singur computer. Şcolarizarea de acasă a devenit mai ales pentru familiile cu venituri modeste un motiv în plus de stres în perioada lockdownului.

5. Fără petreceri? Nicio problemă!

Recent, guvernul federal susţinea, printr-un clip publicitar, izolarea între cei patru pereţi ai căminului. Mulţi oameni nu par să accepte aceste îngrădiri, ceea ce este de înţeles. Dar în Finlanda situaţia este cu totul alta.

Potrivit unui sondaj comandat de Parlamentul European, 23 la sută dintre finlandezii intervievaţi admiteau chiar că viaţa li s-a îmbunătăţit în timpul lockdownului din primăvară. "Nu suntem prea sociabili, preferăm singurătatea", dezvăluia psiholoaga Nelli Hankonen de la Universitatea Helsinki în interviul acordat agenţiei de ştiri AFP.

Şi zona personală de comfort, adică limita sferei intime, ar putea juca un rol. "Este posibil ca zona de comfort finlandeză să fie mai mare decât în alte state europene", mai adaugă Mika Salminen, directorul autorităţii pentru sănătate din Finlanda THL. "Păstrăm distanţa de un metru faţă de străini, altfel nu ne simţim bine."