Dosarul 10 august: Cine lipsește din lista acuzaților

Procurorii nu au putut sau nu au vrut să facă și conexiunile între violențele care au avut loc în Piața Victoriei și liderii politici care aveau acces la pârghiile instituțiilor de forță. 

Pe 10 august 2018, protestul maraton început în Piața Victoriei în februarie 2017 împotriva guvernului PSD a fost reprimat cu brutalitate de forțele ministerului de Interne. Oamenii care se adunau acolo în fiecare seară erau pașnici, dar enervați de faptul că guvernul și majoritatea social-democrată voiau să-l ajute pe Liviu Dragnea să scape de acuzațiile penale care-l amenințau cu închisoarea modificând legile în favoarea lui. După un an și jumătate de proteste, guvernul era aspru criticat nu doar în presa internațională, ci și în rapoartele Bruxelles-ului sau în declarațiile oficialilor americani, iar oficialii români erau tot mai izolați. De aceea, liderii puterii de la București au încercat permanent să decredibilizeze protestul, iar prim-ministra de atunci a trimis chiar o scrisoare Comisiei Europene, în care scria că pe 10 august 2018 ar fi fost o încercare de lovitură de stat. O acuzație care s-a dovedit falsă, dar care a fost rostogolită de majoritatea liderilor PSD.  

La un an de la reprimarea în forță a manifestanților a fost desecretizat Raportul privind intervenția în forță a Jandarmeriei, citat pe larg de Hotnews.ro, care arăta că ministra Internelor, la acea dată, Carmen Dan, aflată în concediu pe 10 august, a venit la biroul de la Ministerul de Interne și a preluat comanda operațiunilor și că toate informațiile despre ce se întâmpla în Piața Victoriei, inclusiv intervenția jandarmilor, erau comunicate liderului PSD, Liviu Dragnea. Pare că totul era coordonat în așa fel încât protestatarii să fie destul de înspăimântați de ceea ce li se putea întâmpla dacă se mai adunau în fața guvernului cu pancartele și sloganurile lor.

Totuși, nici un responsabil politic nu se află pe lista celor trimiși în judecată de procurori. Dar după toate aventurile dosarului, șefii jandarmilor vor trebui să dea explicații în fața judecătorilor. Procurorii militari îi acuză pe cei 16 jandarmi din forțele de ordine trimiși în judecatăde abuz în serviciu, fals și purtare abuzivă. Dintre ei, 6 sunt colonei, majoritatea în rezervă, deci beneficiari ai pensiilor speciale. Lipsește din lista acuzaților și colonelul de jandarmi, Cătălin Paraschiv, căruia i s-a spus Fantoma în alb sau Dirijorul: în timpul represiunii era îmbrăcat în costum alb și apare în filmări și fotografii dirijând atacul forțelor de ordine. Există suspiciuni că ar fi fost protejat. 

Sunt inculpați colonelul Laurențiu Cazan, atunci director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB), în prezent ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual; coloneii în rezervă Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, la data faptelor inspector general, respectiv prim-adjunct al inspectorului general la Jandarmeria Română, acuzați de abuz în serviciu. Procurorii militari spun că ei au fost coordonatorii represiunii, au îndeplinit „defectuos atribuțiile de serviciu” și „au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei”, „intervenție pe care au și condus-o”. 

Peste 300 de persoane care au suferit din cauza intervenției brutale a jandarmilor s-au constituit în părți civile în acest proces, care ar trebui să nu dureze mai mult de trei ani, fiindcă altfel o mare parte din fapte s-ar putea prescrie. Procurorii enumeră armele folosite de jandarmi împotriva manifestanților, fără să noteze efectele grave ale acestora. Între ele, și gaze lacrimogene interzise, considerate arme chimice și interzise în război. 

De altfel, după cum ne-a spus fosta ministră a Justiției, Monica Macovei, implicată ca avocat al unor persoane care au avut de suferit din cauza jandarmilor, „niciunei părți vătămate care a depus plângere nu i s-a făcut controlul toxicologic”, în orice caz, nu în timp util, ceea ce însemnă că „persoanelor intoxicate cu cele mai grave din gazele folosite nu li s-a putut stabili gradul de toxicitate și tratarea lor medicală în funcție de toxicitatea gazelor inhalate de fiecare, și nici cui i-au fost pusă în pericol viața și sănătatea pe termen scurt, mediu și lung.” Macovei mai amintește că România a ratificat Convenția din 1993 privind interzicerea dezvoltării,  producerii, stocării, folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, care interzice „modul în care a fost folosită muniția de către Jandarmerie”. În plus, pentru câteva din armele folosite nu sunt cunoscuți producătorii și nu există prospecte care să explice modul lor de folosire.

Răspunderile pe care le implică puterea politică sunt lăsate din nou deoparte. Urmările triste ale brutalităților de care sunt responsabili și liderii politici, nu doar brațele lor înarmate, sunt suportate doar de victime, în vreme ce călăii își fac strategii de tergiversare.