Germania și nevoia de a-și repara sistemul de pensii

Generația baby boomerilor din Germania se pensionează. Cei născuți între 1955 și 1969, când natalitatea ajunsese la cel mai ridicat nivel istoric, trăiesc mai mult. Scade, în schimb, oferta de forță de muncă. Cine va plăti pensiile celor în vârstă?

Sistemul de pensii din Germania, înființat în 1889, se bazează pe o schemă publică în care pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile celor în prezent angajați, prin așa numitul ”contract intergenerațional”. La începutul anilor 1960 existau încă șase lucrători asigurați activ pentru fiecare cetățean pensionat la limita de vârstă. Acum, raportul este de 2 la 1 și continuă să scadă.

O parte considerabilă din bugetul federal sprijină sistemul de pensii: anul acesta, suma este de 127 de miliarde de euro, o treime din totalul cheltuielilor guvernamentale. Până în 2050 se așteaptă o dublare a volumului alocat, ceea ce este o veste proastă, mai ales pentru perioadele de cheltuieli mari în alte domenii, cum ar fi apărarea.

În același timp, pensionarii constituie o bază de alegători considerabilă și în creștere. Așadar, protejarea sistemului de pensii a devenit nu doar o preocupare administrativă, ci și un subiect pentru dezbateri politice aprinse.

Guvernul de coaliție tripartit din Germania nu dorește să reducă pensiile, nici să majoreze contribuțiile la pensie și nici să ridice vârsta de pensionare dincolo de plafonul planificat să ajungă în 2029 la 67 de ani.

”Capitalul de generație”

Pentru a rezolva problema, ministrul liberal de Finanțe Christian Lindner a gândit un plan care presupune investirea pe bursă a unui împrumut de 12 miliarde de euro pe care să îl facă guvernul federal. Mai exact, un fond urmează să fie creat și administrat de o fundație publică independentă numită ”Capital de generație”. Aceasta va investi în acțiuni pe o bază ”orientată spre rentabilitate și diversificată la nivel global”, profiturile fiind mai întâi reinvestite în bugetul public. "Timp de mai bine de un secol, oportunitățile oferite de piața de capital au fost ignorate. Acum investim în viitorul societății", a scris Lindner într-o postare pe rețeaua de socializare X (fosta Twitter).

Suma de 12 miliarde de dolari urmează să fie majorată cu 3% anual în anii următori. Până la mijlocul anilor 2030, acțiunile ar trebui să ajungă la valoarea de cel puțin 200 de miliarde de euro, pentru a sprijini sistemul de pensii statutar.

Principalul partid de opoziție, creștin-democrații, conservatori de centru-dreapta (CDU), consideră că planul este ineficient. Axel Knoerig, vicepreședinta Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul federal (Bundestag), a declarat pentru IPPEN.MEDIA că așa-numitul Pachet de pensii II (”Rentenpaket II”) ”nu va garanta în niciun caz securitatea pensiei pe termen lung”. Knoerig estimează că „ar duce la creșterea contribuțiilor în viitor și, prin urmare, la o povară suplimentară pentru angajați”.

Deși CDU nu se opune în mod fundamental ideii de a investi pe piața de capital pentru a genera venituri suplimentare prin dobândă, Knoerig a subliniat că planul actual ”nu va genera profituri semnificative pentru a compensa povara suplimentară a datoriei”.

Pe de altă parte, investițiile la bursă nu sunt lipsite de riscuri, dar, potrivit Ministerului german de Finanțe, va fi creat un ”tampon de siguranță” pentru a proteja activele fundației.

Investițiile în acțiuni diversificate generează în medie randamente de 6 până la 8% pe an, potrivit Institutului Bursier German. Ministrul de Finanțe Lindner se așteaptă la profituri de ”peste 3 sau 4 la sută”.

Sistemul de pensii din Germania, explicat

În Republica Federală, sistemul public de pensii, denumit și asigurare legală de pensie, este obligatoriu doar pentru angajați. Persoanele care desfășoară activități independente pot contribui la sistemul de stat sau se pot baza în întregime pe scheme de asigurări private. Funcționarii publici au propriul sistem de pensii. Aceste două grupuri reprezintă aproximativ 12% din populația activă.

Mulți politicieni de stânga insistă că singura modalitate de a salva sistemul administrat de stat este prin forțarea tuturor categoriilor profesionale bine plătite să contribuie la fondul public de pensii.

O contribuție de 18,6% din salariul brut lunar al unui angajat intră în fondul public de pensii. Salariatul și angajatorul plătesc, fiecare, jumătate. Contribuția lunară nu poate depăși 1404,30 euro. Guvernul plănuiește ca rata contribuției să crească la 20% din 2028 și să se stabilizeze la 22,3% între 2035 și 2045.

Actualul ”nivel de pensie” – suma plătită pensionarilor în fiecare lună – este de 48% din salariul mediu lunar din Germania, un procentaj pe care guvernul federal dorește să-l garanteze prin lege până în 2040 cu ”clauza de protecție a nivelului”. În 2023, pensia medie lunară pentru limită de vârstă în Germania era de 1550 de euro.

Ce se întâmplă dacă pensia de stat nu este suficientă?

Cifrele actuale arată însă că 61% dintre pensionari primesc mai puțin de 1200 de euro net pe lună din pensia lor legală de stat. Iar unul din trei pensionari are mai puțin de 750 de euro net. Multe femei din Germania care au lucrat în locuri de muncă prost plătite sau au petrecut mulți ani acasă îngrijind familia, mai ales după ce au născut, au pensii foarte mici sau chiar deloc. Reintrarea pe piața muncii după mulți ani de pauză nu este ușoară iar pentru mulți o pensie nu este suficientă pentru traiul zilnic. Unii reușesc să găsească un loc de muncă pentru a-și suplimenta pensiile, alții primesc asistență socială de la stat.

Sahra Wagenknecht, care a intrat în Bundestag pe listele partidului postcomunist Stânga iar anul acesta și-a fondat propriul partid populist de stânga BSW, a anunțat că intenționează să pună în prim-planul campaniei pentru viitoarele alegeri federale (programate pentru septembrie 2025) tema securității pensiilor. Ar urma să fie ”vocea pensionarilor germani”, a declarat Wagenknecht luna aceasta pentru ziarul Augsburger Allgemeine Zeitung. ”Pensiile sunt probabil cea mai mare problemă socială a timpului nostru”, a apreciat politiciana, calificând drept ”scandal sociopolitic” faptul că mulți cetățeni germani primesc o pensie mică, în ciuda deceniilor de contribuții.

Pe lângă sistemul public de asigurări de pensii, administrat de guvern, există și diverse planuri private. În completarea perioadelor de muncă se contabilizează la contribuții timpul petrecut cu creșterea copiilor, anii de educație, șomajul sau boala. Străinii care au lucrat și au plătit contribuții în Germania mai mult de 60 de luni au dreptul să primească o pensie germană după împlinirea vârstei oficiale de pensionare în Germania.

Mai multe informații despre sistemul public de pensii german pot fi găsite AICI.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English.