Guvern minoritar în Germania: ce posibilităţi mai are?

După destrămarea coaliţiei alcătuite din social-democraţi (SPD), ecologişti şi liberali (FDP), Germania se îndreaptă spre alegeri legislative anticipate. Cancelarul Olaf Scholz îşi doreşte ca acestea să aibă loc în martie 2025. Dacă arcul guvernamental ar fi rezistat întreaga legislatură alegerile ar fi trebuit să se desfăşoare în septembrie anul viitor. După ieşirea de la guvernare a FDP în funcţie a rămas în această perioadă de tranziţie un cabinet minoritar, numit astfel fiindcă SPD şi ecologiştii nu dispun de majoritate în Parlament.

Totuşi, alianţa celor două partide rămâne capabilă de acţiune, chiar dacă nu mai poate trece legi prin Parlament fără sprijin din partea opoziţiei. Un astfel de sprijin le-ar fi de mare ajutor social-democraţilor şi ecologiştilor mai ales în privinţa adoptării bugetului pe 2025. Disputa privind alcătuirea bugetului a fost principalul motiv care l-a determinat pe Scholz să-l demită pe ministrul său de Finanţe, liberalul Christian Lindner.

Bani se pot cheltui şi fără buget

Dacă Parlamentul nu va reuşi să voteze bugetul pe anul viitor guvernul minoritar va rămâne totuşi capabil de acţiune, dar la un nivel foarte scăzut, în baza articolului 111 al Legii Fundamentale.

Potrivit acestuia, un guvern este împuternicit, şi fără acordul Parlamentului, să îndeplinească toate obligaţiile financiare ale executivului federal. Între acestea se numără cu precădere cheltuielile şi ajutoarele sociale şi salariile angajaţilor guvernului federal. În acest scop, guvernul federal este împuternicit chiar şi să contracteze noi credite, la nevoie.

Preşedintele federal joacă un rol important

În plus, guvernul minoritar nu dispune de alte posibilităţi. Este vorba de un provizorat cu termen de expirare redus. La mijlocul lunii ianuarie cancelarul Scholz intenţionează să se supună votului de încredere al Bundestagului. Dacă, potrivit tuturor aşteptărilor, nu va întruni majoritatea, el îl poate ruga pe preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier să dizolve Parlamentul. Întreaga procedură este reglementată prin articolul 68 al Legii Fundamentale.

Şeful statului este deja pregătit pentru acest scenariu. "Ţara noastră are nevoie de majorităţi stabile şi de un guvern capabil de acţiune. În funcţie de asta mă voi orienta", a declarat Steinmeier la o zi de la destrămarea coaliţiei. Imediat după aceea el le-a înmânat celor trei miniştri ai FDP certificatele de demitere. După ce ministrul de Finanţe Lindner a fost demis din funcţie de cancelarul Scholz, ministrul liberal al Justiţiei, Marco Buschmann şi ministra liberală a Educaţiei, Bettina Stark-Watzinger, şi-au anunţat şi ei dorinţa de a părăsi executivul.

Steinmeier a apelat în toiul crizei guvernamentale la responsabilitate

Şeful statului le-a cerut tuturor partidelor să dea dovadă de responsabilitate. "Mulţi oameni din ţara noastră se uită îngrijoraţi la situaţia politică nesigură - şi din propria noastră ţară, şi din Europa şi din lume, inclusiv după rezultatul alegerilor din SUA". În Statele Unite ale Americii a fost pentru a doua oară ales preşedinte republicanul Donald Trump.

Revenirea sa la Casa Albă nu a provocat doar în Germania temeri privind viitorul relaţiilor transatlantice. În răstimp Steinmeier a lansat un apel atât guvernului minoritar cât şi opoziţiei, să gestioneze cu responsabilitate dificultăţile ivite. "Nu este timp pentru tactici politicianiste şi încăierări. Este timpul raţiunii şi responsabilităţii", consideră el.

Habeck: "Vom face auzită vocea Germaniei"

Ministrul ecologist al Economiei, Robert Habeck, care ocupă şi funcţia de vicecancelar, estimează că guvernul minoritar din care face parte rămâne capabil de acţiune şi la nivel internaţional. "Vom face auzită pentru Germania, respectiv Europa, vocea germană", a afirmat el. Ministrul a arătat printr-o listă a priorităţilor la ce s-a referit când a afirmat asta: vocea germană se va face auzită în favoarea libertăţii şi păcii în Europa, în favoarea protecţiei bazelor naturale de subzistenţă, a climei şi biodiversităţii şi împotriva urii şi populismului.

Habeck: "Să deschidem rapid calea pentru alegeri anticipate"

Mesajul lui Habeck este următorul: lumea se poate baza pe Germania şi în vremuri de turbulenţe în politica internă. Dar aşa să fie? Mai poate de pildă acorda Germania ajutoare militare şi financiare Ucrainei, invadate de Rusia cu încălcarea normelor dreptului internaţional? Asta depinde de opoziţia conservatoare din Bundestag, alcătuită din cele două partide creştin-democrate surori CDU şi CSU, apreciază Henning Hoff, expert în cadrul Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP), cu care DW a stat de vorbă.

Există consens în materie de politică externă

"Cred că este posibil cu ajutorul vocilor din opoziţie să se lanseze un semnal şi să se amplifice ajutorul dat de Germania Ucrainei", a afirmat Hoff. Şi în privinţa altor probleme majore de politică externă, cum ar fi conflictul din Orientul Mijlociu, el vede o serie de similitudini între guvernul minoritar social-democrat şi ecologist şi formaţiunile din opoziţie CDU/CSU. "Aceasta demonstrează consensul larg existent în Germania în privinţa chestiunilor de politică externă. Şi acesta este un factor stabilizator în această perioadă de criză", a conchis el.