Ministra educației, Ligia Deca a ignorat scandalul declanșat de bisericile autohtone nemulțumite de Legea învățământului preuniversitar și a anunțat stagii de egalitate de gen și educație inclusivă. Proiectul legislativ va ajunge, însă, în parlament, unde nimeni nu vrea să se pună rău nici cu Biserica, nici cu părinții înainte de alegeri.
Mulți părinți nu sunt fericiți, de pildă, cu introducerea unui examen la liceu, care potrivit proiectului de lege va fi organizat după evaluarea națională chiar dacă se raportează strict la profilul ales. Toți elevii vor susține examenul în același timp, cu subiecte standardizate, unice, elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Sindicatele și experții în educație sunt de părere că acest examen ar trebui pur și simplu înlocuit cu evaluarea națională pentru care sunt propuse următoarele materii: i) imatematică+informatică (algoritmică); ii) limba română (și limba maternă unde e cazul); iii) ştiințe (fizică, chimie, biologie); iv) materii umaniste (istorie, geografie), limbi străine. Fiecare liceu ar urma să stabilească, cu un an înainte coeficienții pentru fiecare materie care urmează să fie evaluată, în așa fel încât materiile să nu mai fie împărțite în principale și secundare. Cum spunea fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, „o materie neevaluată este, mai tot timpul și oriunde în lume, o materie neînvățată”.
Președintele Klaus Iohannis și fosta sa consilieră, devenită ministră a Învățământului insistă, însă, ca admiterea în licee să fie cumva similară cu cea care avea loc înainte de 1989, când toți absolvenții de clasa a opta, indiferent de liceul ales dădeau examen la limba română și la matematică, cu subiecte unice pe țară. Poate că delimitările erau mai clare atunci, fiecare își încerca forțele la liceul pe care și-l dorea și, la o adică, unii puteau recupera pe ultima sută ceea ce nu făcuseră în ani de zile. Oricum, cei cu ambiții clare învățau mai ales cele două materii, lăsându-le la o parte pe celelalte. În acest fel, de multe ori, profesorii care predau alte discipline deveneau mai puțin importanți decât cei de română și matematică. Propunerea specialiștilor în educație ar fi să le ofere copiilor o cultură generală minimă înainte de liceu, iar liceelor să li se oferă posibilitatea să-și definească propriile criterii de selecție.
Poate că, președintele care a fost profesor de fizică, vede în vechiul examen o modalitate concretă, simplă, mai puțin contestabilă și mai limpede pentru fiecare candidat. În același timp, această modalitate susținută de Klaus Iohannis elimină distorsiunile care schimbă scara de valori: elevi cu evaluări bune, dar slab pregătiți, care iau locul unora mai buni, dar cu note mai mici la evaluări. Liceele fanion din capitală s-au confruntat cu această situație în anii trecuți. Ambele variante mizează pe meritocrație, dar selecția se face diferit, iar cultura generală care se formează cel mai bine la vârste fragede ar putea crește în anii care vin odată cu performanțele promise de noua generație de profesori care nu vor mai împărți materiile în importante și neimportante, așa cum a le-a descris chiar ministra Ligia Deca.
Apoi, profesorii, dar și învățătorii și educatorii au o autonomie redusă, fiindcă sistemul de educație autohton continuă să funcționeze după vechiul model sovietic, în care totul e hipercentralizat, programele vin de sus și ele sunt ajustate din mers doar de cei care au har și curaj. În plus, Bisericii i s-a permis și până acum să-și impună condițiile, astfel că, în 2008, spre exemplu decizia Înaltei Curți a lăsat mai departe la cheremul clericilor și profesorilor habotnici umplerea școlilor de icoane. Școlile s-au trezit brusc că în fiecare clasă în locul zâmbitorului Ceaușescu, de acum 32 de ani, există un sfânt și o dogmă a fost înlocuită cu alta.
Pentru a avea succes cu menținerea icoanelor, în perioada procesului, Biserica Ortodoxă a inițiat campania „Nici un liceu fără Dumnezeu“. Apoi, în 2014, Curtea Constituțională a făcut o concesie, orele de religie rămân în școli până la clasa a douăsprezecea, dar materia este opțională”. Școlile au sărit imediat în sprijinul Bisericii și au pus aceste ore în mijlocul programului, în așa fel încât copilul să fie obligat să rămână la oră, dacă nu poate veni cineva să-l ia. Profesorii de religie au venit și ei în sprijinul școlii și i-au lăsat pe copii să înțeleagă că dacă participă la ore primesc note maxime, ceea ce le ridică mediile, mai ales dacă aspiră la bursele primăriilor. În 2022, tot sub presiunea BOR, orele de educație sexuală au devenit opționale. Acum, când a fost pus pe masă noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, BOR în alianță cu celelalte biserici încearcă să găsească o portiță pentru a elimina din textul propus tot ceea ce ține de diversitate și nediscriminare interpretând aceste concepte doar în sensul orientări sexuale. E vorba despre 13 modificări pe care bisericile vor să le facă în lege, între care și adăugare posibilității ca elevii să dea Bacalaureatul și la religie. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost foarte tranșant când a vorbit despre acceptarea ideilor Bisericii, argumentând că „Biserica şi Armata sunt cei doi stâlpi ai societăţii româneşti şi dacă acestea două sunt atacate, atunci societatea rămâne fără valori”. Premierul Nicolae Ciucă e în asentiment cu dl. Ciolacu și de această dată, iar majoritatea parlamentară va fi de partea lor, fiindcă Biserica Ortodoxă are încă mare influență electorală.
România rămâne ca Rusia, un stat în care Biserica Ortodoxă cere, iar puterea politică îi dă.