"Iniţiativa celor Trei Mări" primeşte sprijin din SUA

În anul 2015, la iniţiativa Poloniei şi Croaţiei, a luat fiinţă alianţa a 12 state ale UE, aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. Din aşa-numita "Iniţiativă a celor Trei Mări" fac parte Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Ţelul lor este să atragă atenţia în interiorul Uniunii Europene asupra propriilor interese politice, astfel încât să obţină extinderea infrastructurii relativ slabe din regiunea lor.

Potenţialul este mare. În timp ce ţările Iniţiativei celor Trei Mări totalizează 28 la sută din suprafaţa UE şi aproximativ 22 la sută din locuitorii UE, ele produc doar 10 la sută din PIB-ul european. În schimb, înaintea pandemiei de coronavirus, ele înregistrau cea mai mare creştere economică din UE, de până la 3,5 la sută, cu mult peste media europeană de 2,1 la sută.

Dar până acum intenţiile comune ale Iniţiativei celor Trei Mări nu au avansat decât anevoios. Adesea a lipsit finanţarea, fiindcă statele membre au contribuit cu mari reţineri la fondul comun al Iniţiativei, deschis în 2019 la o bancă poloneză. Dar în februarie 2020, şeful Departamentului de Stat american, Mike Pompeo, a anunţat o contribuţie de un miliard de doalri la fondul Iniţiativei. În cadrul celei de-a cincea reuniuni a Iniţiativei celor Trei Mări, care va avea loc pe 19.10.2020 la Tallin, în Estonia, urmează a fi anunţate noi contribuţii financiare.

De aceea se aşteaptă un "summit extraordinar", afirmă însărcinatul Poloniei pentru Iniţiativa celor Trei Mări, Pavel Iablonski. "După câţiva ani în care acesta a fost un proiect mai ales politic, acum Iniţiativa devine un proiect economic", a subliniat Iablonski. Polonia va sprijini mai ales construcţia unui gazoduct între nordul şi sudul Europei, care ar face ţara mai independentă de gazul rusesc. Şi proiectele de digitalizare sunt importante, potrivit lui Iablonski, astfel încât regiunea să devină "epicentrul celor mai noi tehnologii".

Lupta pentru livrările de tehnologie

Această şansă este văzută şi de SUA, care vor să îndiguiască influenţa chineză asupra reţelelor de date prin iniţiativa lor intitulată "Securitate pură a reţelei 5G". Acesta a fost unul din obiectivele turneului şefului diplomaţiei americane, Mike Pompeo, în ţări ale Europei Centrale şi de Est, efectuat în luna august. "Foaia se schimbă împotriva Partidului Comunist chinez şi a încercărilor sale de a limita libertăţile noastre, ale tuturor", a declarat Pompeo la începutul lunii octombrie în Slovenia.

În timp ce majoritatea ţărilor din vestul Europei ezită încă să aprobe accesul pe piaţa lor a controversatului dezvoltator de reţea chinez, tot mai multe state din Europa Centrală şi de Est se distanţează de China. În ajunul reuniunii la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări, ţara-gazdă Estonia, care este un elev premiant la nivel european în domeniul digitalizării, a anunţat sprijin pentru iniţiativa americană "Reţele Curate". În cadrul reuniunii la vârf, Estonia îşi va prezenta proiectul "Smart Connectivity", menit să ajute la digitalizarea întregii axe nord-sud a Europei. La reuniune va participa şi subsecretarul de stat american pentru Creştere şi Energie, Keith Krach, precum şi reprezentanţi ai concernului internet Google.

Împotriva expansiunii chineze

Potrivit Dr. Kamil Zajaczkowski, director al "Centrului European" din cadrul Universităţii Varşovia, SUA folosesc Iniţiativa celor Trei Mări pentru a-şi impune interesele economice în regiune. "Când a luat fiinţă Iniţiativa, China nu juca încă un rol atât de mare, iar ţările membre nu voiau decât să realizeze proiecte comune. Apoi SUA au descoperit că această Iniţiativă poate fi un instrument de combatere a expansiunii chineze în această parte a Europei", a declarat Zajaczkowski pentru DW. Momentan, americanii au cărţi bune în mână fiindcă Europa Centrală şi de Est ia distanţă faţă de China. "Pandemia de coronavirus arată cât de riscantă e mutarea producţiei în Asia şi cât de instabile au devenit lanţurile de aprovizionare", a mai subliniat Zajaczkowski.

Dar nu numai SUA au recunoscut potenţialul Iniţiativei celor Trei Mări. După ce preşedintele SUA, Donald Trump, a vizitat reuniunea la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia şi şi-a însuşit poziţia critică a Poloniei faţă de proiectul gazier Nord Stream 2, un an mai târziu reuniunea la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări a fost vizitată la Bucureşti de ministrul de Externe, german, Heiko Maas, care a propus chiar admiterea Germaniei în organizaţie. În 2019, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a vizitat reuniunea la vârf a Iniţiativei celor Trei Mări, desfăşurată atunci în capitala Sloveniei, Ljubljana.

În ciuda intereselor economice comune, statele membre ale Iniţiativei celor Trei Mări sunt în dezacord politic în unele chestiuni. "Poziţiile politice, mai ales faţă de Rusia, sunt foarte diferite", a subliniat expertul Kamil Zajaczkowski. De aceea s-a dovedit imposibilă vorbirea pe o singură voce cu restul Uniunii Europene. Proiectele economice comune sunt singura şansă de cooperare şi rămân pentru SUA "un instrument atrăgător" pentru exercitarea influenţei în acea parte a Europei.