Kamala Harris la București

Înaltul demnitar american este primită la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis într-un moment în care Europa de Răsărit revine brutal în atenția Statelor Unite, la fel cum s-a întâmplat și în 2014, când actualul șef al Casei Albe, Joe Biden, era vicepreședinte iar Rusia invada Crimeea și sprijinea separatiștii din estul Ucrainei.

Între cele două evenimente, agenda diplomatică a Statelor Unite s-a îndepărtat foarte mult de această parte a lumii, în ciuda încercărilor repetate ale unor țări din regiune de a trage semnale de alarmă și a stimula puterile militare din Alianța Nord-Atlantică să nu ignore dimensiunea estică a structurii de securitate.

Harris este la a treia vizită în Europa de la preluarea mandatului de vicepreședinte și, sugerează observatorii politici americani, ar putea să aibă politic de câștigat de pe urma evoluțiilor din Ucraina. După discursul rostit luna trecută la Conferința pentru Securitate de la München, când a fost percepută drept un excelent diplomat, Harris poate profita de implicarea Poloniei și României în criza generată de invazia rusă în Ucraina.

În vreme ce Polonia insistă să fie prezentă în prima linie a asistenței strategice oferite Ucrainei și are contacte politice permanente cu vecinul comun, România este mult mai discretă diplomatic, mai degrabă aliniată corului european, iar ajutorul cel mai substanțial a venit, până acum, pe linie umanitară, mai ales din partea societății civile.

Militar, România contează doar prin poziția sa. În România se află în prezent trupe americane la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la Baza de la Deveselu, unde este amplasat și sistemul antirachetă al NATO care a inflamat în repetate rânduri Kremlinul, și la Baza Aeriană Câmpia Turzii. Experiențele militare comune, în așa-zisele teatre de operațiuni, au demonstrat că misiunile aliate funcționează excelent în cooperare cu armata română. Dinspre București, Statele Unite se bucură de un partener disciplinat fără a fi neapărat creativ. 

Este, spun observatorii militari din România, un moment bun pentru a propune Statelor Unite, într-un mesaj transmis prin Kamala Harris către Joe Biden și, mai apoi, apropiații acestuia din zona strategică, o investiție comună în înzestrarea tehnică a armatei române cu aparatură de generație mai recentă. Și, desigur, va fi o ocazie potrivită pentru a da consistență efortului umanitar oferit de România, care, cu toată bunăvoința voluntarilor, are limitele sale. Se va mai discuta despre descurajările la adresa Rusiei, care au componente militare și economice, dar și despre securitatea energetică iar în acest sens România ar trebui să știe că se poate baza pe alți aliați ai Statelor Unite cum ar fi Qatarul, de exemplu.