Kövesi acuzată din nou de plagiat
28 septembrie 2016Plagiatul șefei DNA, Laura Codruța Kövesi este dovedit de multă vreme. Lipsește confirmarea unui for oficial, așa cum este CNATCDU, dar pentru opinia publică sunt suficiente dovezile prezentate până acum. Așa cum arăta cineva, nu e nevoie de mari specialiști, căci și un copil de 10 ani poate constata că un text este copiat. În treacăt fie spus, tezele acestea de doctorat ale polițiștilor, procurorilor, generalilor, pe teme de securitate, infracționalitate transfrontalieră etc. sunt doar jalnice insăilări de fraze standard și clișee administrative. Chiar necopiate de-ar fi, și tot nu ar putea, într-un regim academic normal, să fie luate în considerare. De fapt, dacă ne uităm la producția recentă de teze doctorale care au intrat în atenția opiniei publice, nu e nicio diferență esențială între o teză copiată și una ”originală”. Ele vehiculează același limbaj mecanic care nu spune nimic și care mimează cunoașterea. Plagiatul rămâne totuși dovada cea mai clară a imposturii academice.
Prima sesizare a plagiatului Laurei Codruța Kövesi aparține Grupului de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică. Încă din 2012, GIP a publicat un tabel meticulos cu pasajele copiate de procuroare și textele originale, semnalând și erorile de transcriere a unor note (www.grupul.ro).
Mai târziu plagiatul a fost confirmat de ”Indexul suspiciunilor de opere plagiate în România”, o platformă inițiată de un grup de profesori de la Universitatea din Cluj (GRAUR) și dedicată furtului academic (www. plagiate.ro).
Traseul informațiilor legate de acest plagiat este prin el însuși extrem de interesant, căci pune în lumină politizarea excesivă a subiectului. Așa cum plagiatul premierului Ponta a fost tratat cu mare insistență în presa eurofilă și proamericană, despre plagiatul procuroarei șefe Laura Codruța Kövesi a scris cu predilecție presa de ”opoziție” națională. Meritul excepțional al ”Indexului” citat mai sus este că își propune - și până acum a reușit – să facă abstracție de afilierea politică a celor acuzați de plagiat, tratându-i pe toți cu aceeași măsură. De exemplu, ”Indexul” a publicat la vremea respectivă și un dosar cuprinzător, riguros alcătuit, al plagiatului lui Victor Ponta.
Cazul Kövesi are însă și el particularitățile lui ieșite din comun, căci procuroarea șefă a DNA este personajul emblematic al luptei anticorupție, sau dacă vreți întruparea însăși a eticii laice și arma cea mai teribilă pe care occidentalizanții au îndreptat-o împotriva clientelismului care structurează viața publică românească. Laura Codruța Kövesi este campioana luptei anti-corupție susținută explicit de oficialii americani și cei europeni, în pofida valurilor succesive de contestații locale. Ultimul val de critici și incriminări aparține chiar fostului președinte Traian Băsescu care a devenit, după toate aparențele, cel mai înverșunat detractor al procuroarei.
Unele acuzații par îndreptățite, altele mai puțin, dar ceeea ce scade credibilitatea acuzatorilor este că par animați exclusiv de resentiment. Acest fapt a permis Laurei Codruța Kövesi, cel puțin până acum, să-și păstreze poziția.
E clar însă că ne aflăm la un punct de cotitură și că steaua procuroarei începe să apună. Dacă nu s-a găsit în România un om cu autoritate morală și suprafață publică care să denunțe impostura Laurei Codruța Kövesi, atunci acuzatorii ei obișnuiți, puși sub urmărire penală și a căror credibilitate a fost mereu pusă la îndoială, s-au hotărât să facă un gest ”kamikaze” și să se autodenunțe. Deputatul Sebastian Ghiță a dat marți seara o declarație la Parchet prin care dezvăluie că a participat în 2012 alături de câțiva miniștri ai Guvernului Ponta la falsificarea Raportului Tehnic de Expertiză întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Național de Etică referitor la teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi. Comisia nu se întrunise, în realitate, niciodată, căci plagiatul era evident și Guvernul avea motive să aplaneze scandalul. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat apoi la rândul său că cel care a scris raportul a fost chiar ministrul Educației Mihnea Costoiu și că premierul Ponta era la curent.
De aici înainte faptele ar trebui să intre pe făgașul normal: întrunirea CNATCDU în noua sa componență și examinarea tezei incriminate. În paralel, ca o consecință a denunțului lui Sebastian Ghiță, ar urma să se deschidă o acțiune penală împotriva demnitarilor care au participat la falsificarea raportului din 2012.
Politic vorbind situația este însă extrem de confuză și este posibil să asistăm la o nouă tentativă de mușamalizare. În orice caz acesta a fost primul impuls. Șefa PNL bunăoară, Alina Gorghiu, a căutat în mod evident să minimalizeze situația afirmând că autodenunțul lui Sebastian Ghiță pare ”doar o cacealma”. Președintele Klaus Iohannis a părut la rându-i extrem de incomodat de subiect, declarând că gestul lui Sebastian Ghiță este ”ciudat” și că s-a produs ”din cauza campaniei electorale”.
Dar problema nu este doar electorală, deși, cu siguranță, că are și această motivație. E mai gravă. Căci întregul sistem de putere din România se susține pe anchetele DNA și pe credibilitatea persoanelor care le girează.
Horațiu Pepine