Turcia critică din nou oameni de cultură germani

Intendantul Simfoniei din Dresda Markus Rindt și chitaristul germano-turc Marc Sinan au lansat în noiembrie 2015 ambițiosul proiect muzical "Aghet". Împreună cu muzicieni din Turcia, Armenia și Germania, ei vor să comemoreze prin acest concept genocidul comis de Turcia împotriva armenilor creștini în urmă cu 101 ani și să dea astfel tonul reconcilierii dintre cele două popoare. Autoritățile din Turcia văd însă lucrurile în mod diferit și sunt deranjate în special de termenul "genocid", folosit în prezentarea proiectului pe siteul Comisiei Europene. Între timp, responsabilii culturali de la Bruxelles au îndepărtat temporar proiectul de pe paginile online ale Comisiei. Un gest criticat de numeroși politicieni și oameni de cultură. Consiliul Cultural german a luat la rândul său poziție, considerând că libertatea artei și a exprimării sunt din nou periclitate. Consiliul reprezintă 246 de asociații culturale federale și oferă consultanță guvernului german în probleme culturale. Olaf Zimmermann este șef al Consiliului din 1997 și o sfătuiește pe cancelara Merkel să nu țină cont de toate plângerile și mofturile lui Erdogan.

Deutsche Welle: Turcia atacă din nou oameni de cultură germani. De data aceasta, victimă este proiectul muzical al Simfoniei din Dresda, un proiect care evocă genocidul comis de otomani împotriva armenilor. Cuvântul "genocid" nu convine guvernului turc, care are cu siguranță și alte critici pregătite.

Olaf Zimmermann: Sigur că nu doar cuvântul acesta este problema. Este vorba de un proiect artistic care se referă la soarta specială a armenilor și la migrație. Proiectul descrie în felul lui artistic ce s-a petrecut în urmă cu 100 de ani. Nu artiștii au inventat termenul de genocid, ci numeroși istorici de frunte au calificat astfel crimele comise de otomani împotriva armenilor. Artiștii din Dresda nu au adoptat prin urmare un punct de vedere marginal, ci sunt în ton cu opinia generală pe această temă.

Turcia a contestat și anterior că ar fi comis un genocid împotriva armenilor.

Ceea ce este de asemenea în ordine. Fiecare este responsabil cu interpretarea propriei istorii. Dar este exagerat să pretinzi că toată lumea este obligată să vadă în felul dorit de tine un eveniment istoric larg cunoscut. Așa ceva este inacceptabil. În prezent, din Turcia se trage cu tunurile în vrăbiile din Dresda.

Erdogan nu s-a adresat însă cu criticile sale orchestrei din Dresda, ci direct la autoritățile de la Bruxelles, care sprijină financiar proiectul. În urma plângerii Ankarei, Comisia a îndepărtat proiectul de pe siteul său. Cum comentați acest gest?

Este problematic. Erdogan ridică câte un băț iar liderii europeni se străduiesc de fiecare dată să sară peste el. Mai întâi cancelara noastră în cazul poeziei lui Böhmermann, acum este rândul UE, care ar fi putut să-i răspundă simplu: 'Proiectele noastre culturale nu sunt treaba ta, nu vom lua nicio măsură.‘

Și înainte au existat intervenții din Turcia, dar acum se exagerează total. Erdogan crede pe față că Germania și UE sunt șantajabile, pentru că ar avea nevoie de ajutorul Turciei în criza refugiaților. De aceea el face politică internă la noi în țară. Avem un guvern agitat și o Comisie Europeană agitată, care nu își ascund public aceste nesiguranțe, fapt speculat la maximum de președintele turc. Este cu adevărat o mare problemă.

Intendantul Simfoniei din Dresda, Markus Rindt, crede că este vorba de o imixtiune masivă în libertatea de exprimare și în libertatea artistică. Sunt acestea subminate subtil în prezent în Germania?

Cel puțin începem să ne obișnuim cu situația în care un președinte străin își permite să se preocupe de proiectele culturale pe care noi le punem pe picioare în Germania. Dacă cumva acestea nu îi plac, nu se sfiește să încerce să le submineze. O situație deloc acceptabilă și tare, tare mi-aș dori ca guvernul german să sprijine mai mult în acest context mediul cultural german și să-i spună lui Erdogan să-și vadă de treaba lui.

Am vorbit de curând cu dvs și despre populiștii de dreapta de la Alternativa pentru Germania, AfD, care pretind de asemenea dobândirea unei influențe mai mari în politica culturală germană, unde ar dori să aibă un cuvânt în organizarea concertelor și spectacolelor de teatru. Așa de importantă a ajuns cultura încât unii simt nevoia să îi reducă statutul sau este ea un vehicul prin care diverse forțe încearcă să acapareze influență politică?

Nu cred că cultura a devenit atât de puternică, mai degrabă politica a devenit atât de slabă. Diverse manifestări culturale sunt privite brusc drept revoluționare, deși nu sunt defel așa. Nici satira din emisiunea TV "Extra drei", nici materialul lui Jan Böhmermann, care nici măcar nu a fost unul prea reușit, nu au fost revoluționare.

Normalitatea libertății artei devine tot mai mult pentru liderii politici un spin în ochi. Ceea ce mă îngrijorează. Nu este ca și cum domeniul cultural a devenit brusc foarte vocal și răutăcios la adresa politicii. În niciun caz. Artiștii își fac ca și până acum meseria, o meserie care era considerată până ieri normală, dar azi a devenit cumva dintr-o dată imposibilă.

Ca reprezentant al intereselor mediului cultural, oferiți consultanță și guvernului german. Ar trebui să se pronunțe doamna Merkel acum în cazul Simfoniei din Dresda?

În primul rând, politicienii trebuie să renunțe să mai bage în seamă plângerile domnlui Erdogan în ceea ce privește manifestările artistice. Iar dacă acesta continuă să se bage unde nu are ce căuta, doamna Merkel ar trebui să-i atragă atenția cu prima ocazie, nu în reacție imediată la cuvintele sale, că guvernul de la Berlin susține libertatea artei. Legea noastră care garantează libertatea expresiei și a artei nu este în pericol. Nici doamna Merkel și în niciun caz președintele Turciei nu ar putea să scoată aceste prevederi din Constituție. Trebuie să tratăm problema cu încredere deplină de sine și să nu credem că cineva ne poate lăsa fără democrația noastră. Așa ceva nu se va întâmpla.

Interviu realizat de Gaby Reucher.