Germania vrea dovada retragerii trupelor ruse

Guvernul rus afirmă că retragerea parţială a trupelor masate la graniţa cu Ucraina a început. Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că tancurile sunt pregătite de transport după finalizarea manevrelor, publicând şi o fotografie în acest sens. Dar la Washington acest anunţ este considerat fake news. Mai mult decât atât, administraţia americană consideră că Rusia şi-a suplimentat în ultimele zile trupele din regiunea de frontieră. Casa Albă vorbeşte despre 7000 de militari suplimentari iar Cartierul General al NATO de la Bruxelles, unde joi se reunesc miniştrii Apărării din ţările membre,  împărtăşeşte acest punct de vedere.

Ministra germană a Apărării, Christine Lambrecht, a declarat pentru DW că nu vede încă un motiv de relaxare. "Auzim vorbe care ne insuflă speranţă. Este ceva benefic, dar trebuie să observăm exact dacă aceste vorbe sunt urmate de fapte. Şi mai ales dacă sunt fapte de durată", a declarat Lambrecht la Bruxelles. Ea a adăugat că este important ca Rusia să retragă trupele de care este nevoie pentru un atac. "Nu ne putem aştepta ca aşa ceva să se întâmple în decurs de doar câteva ore", a recunoscut responsabila, dar în vederea relaxării situaţiei este nevoie de "dovezi verificabile". "Încă nu constatăm aşa ceva, nu vedem astfel de mişcări", a evidenţiat politiciana social-democrată.

Decizia privind suplimentarea trupelor NATO din România se va lua abia în iunie

Miniştrii Apărării din ţările NATO au analizat posibilitatea înfiinţării unor formaţiuni de luptă (Battlegroups) suplimentare în statele membre din Europa de Sud-Est. Aceste formaţiuni multinaţionale sunt alcătuite din până la 1500 de militari de ambele sexe şi au fost staţionate până acum în Ţările Baltice şi în Polonia. Franţa s-a oferit să formeze o astfel de formaţiune în România, sub comanda sa. Ministra germană a Apărării este însă mai reţinută. Christine Lambrecht a declarat pentru DW că NATO mizează în prezent pe semnale de disuasiune. Germania are staţionat sub comandă proprie un contingent de luptă în LItuania, ale cărui efective au crescut de la 367 de militari la aproape 1000. "Pentru a vedea ce se va întâmpla în continuare, dacă devine necesară întârirea pe termen mai lung a flancului estic, este în opinia mea nevoie de o verificare foarte exactă. Aşa ceva nu trebuie decis acum, ad-hoc. În iunie vom avea o nouă reuniune şi ne vom putea consfătui şi lua decizii atunci", a afirmat ea.

"Ucraina nu îndeplineşte în prezent condiţiile"

Christine Lambrecht a respins posibilitatea rezolvării crizei din relaţiile cu Rusia printr-o înţelegere vizând neutralitatea Ucrainei şi excluderea posibilităţii ca această ţară să devină cândva membră a NATO. "Există linii roşii care nu pot fi eliminate prin negocieri. Între acestea se numără suveranitatea Ucrainei, dreptul internaţional şi dreptul de a decide alianţa la care vrei să aderi", a declarat responsabila pentru DW. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi, la capătul unei întâlniri avute cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, că aderarea Ucrainei la NATO nu se află pe ordinea de zi. Christine Lambrecht împărtăşeşte acest punct de vedere, fiindcă Ucraina ar trebui să îndeplinească anumite condiţii pentru a fi admisă în alianţa vestică. "Aceste precondiţii nu sunt îndeplinite în prezent de Ucraina. Deci ar fi vorba de o procedură mai îndelungată. Dar Ucraina trebuie să ia această decizie, dacă vrea să adere sau nu. Acest principiu nu trebuie abandonat pe calea tratativelor", a subliniat responsabila.