Cum a picat România BAC-ul la pandemie

Sunt peste două milioane de cetățeni români care s-au stabilit în străinătate, iar familiile lor au rămas în țară. Pentru ei, creșterea numărului de noi cazuri de infectare înseamnă dificultăți imposibil de depășit în ce privește întoarcerea în țară.

În data de 8 iulie 2020, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat un număr de 555 de noi îmbolnăviri la 13.147 de teste. 18 persoane au decedat, asta după ce cu o zi în urmă muriseră 31 de persoane din cauza infectării cu coronavirus. 

De la începutul lunii iulie, conform datelor oficiale, media îmbolnăvirilor a fost undeva la 400 pe zi, iar numărul deceselor s-a situat la 20. În acest moment, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de noi îmbolnăviri și decese zilnice.

La scurt timp după anunțarea cifrelor, Austria și Belgia au reintrodus măsura carantinei de 14 zile pentru persoanele care vin din România, fiind de așteptat ca și alte țări să ia măsuri similare cu consecințe negative pentru economie.

Dorul de cei dragi e foarte greu de dus

“Au trecut 7 luni de când așteptăm să venim acasă. Când credeam că există o șansă…, s-a dus… pentru că România…, rapid și sigur, devine a doua Italie în ceea ce privește situația legată de coronavirus. M-am îmbolnăvit de stres și de dorul părinților… Nu am ce să fac oricât aș încerca să mă încurajez că o să treacă și această perioadă dificilă din viețile noastre”, a scris Mirela Tudorancea-Buzoianu, într-un mesaj emoționant postat pe Facebook.

Într-un schimb de mesaje cu SpotMedia.ro, Mirela s-a arătat dezamăgită de situația din România, spunând că “dorul de cei dragi e foarte greu de dus”.

“Viețile noastre sunt într-o continuă schimbare din cauza acestui virus. Important e să nu ne pierdem speranța, să căutăm soluții și să ne ajutăm între noi. Consider că doar împreună putem trece peste această perioadă dificilă”, a declarat Mirela Tudorancea-Buzoianu pentru SpotMedia.ro.

Populația nu a mai ținut cont de recomandări

Dacă te uiți pe diagrama cu numărul zilnic de îmbolnăviri, se poate observa că această cifră începe să scadă după data de 15 mai, momentul în care se ridică primele restricții din starea de urgență.

Se ajunge în data de 9 iunie până la nivelul de 120 de noi îmbolnăviri pe zi. Trebuie făcută precizarea că de la sfârșitul lunii mai, în România se fac, în medie, în jur de 8.000 de teste zilnic. De la începutul lunii iunie, numărul de noi îmbolnăviri a crescut constant până la cifra de 555 raportată în data de 8 iulie.

“Creșterea numărului de cazuri are legătură cu faptul că populația nu a mai ținut cont de recomandări. Măsurile de relaxare au fost etapizate corect și erau necesare pentru ca starea psihologică a oamenilor să nu se deterioreze după o perioadă lungă de restricții”, a declarat în exclusivitate pentru SpotMedia.ro, Doina Azoicăi, profesor universitar doctor la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, președintele Societății Române de Epidemiologie.

Pentru a evita alte complicații sociale, măsurile de izolare trebuiau ridicate, dar efectul lor a fost o creștere rapidă a numărului de cazuri.

Conform statisticilor, se observă o creștere abruptă a numărului de cazuri la jumătatea lunii iunie, exact la două săptămâni după cea de a doua etapă de relaxare, atunci când au fost ridicate toate restricțiile de deplasare.

“Nu puteam să rămânem cu toții în casă pentru o perioadă de un an, un an și jumătate cât se preconizează că va dura pandemia. Peste măsurile de relaxare în sine, care au fost normale, s-a suprapus neîncrederea în existența bolii la o parte din populație, fapt care a dus la nerespectarea regulilor de distanțare și protejare”, a declarat pentru SpotMedia.ro Radu Țincu, medic primar ATI, Spitalul Floreasca.

Dezorientarea oamenilor, generată și de confruntarea politică

Cine trece în aceste zile pe Bulevardul Ștefan cel Mare din București poate observa lumânări aprinse pe gardul Spitalului Colentina, instituție suport pentru bolnavii de COVID-19. Suferința și moartea sunt printre noi, deși foarte mulți oameni susțin că virusul e o invenție și promovează intens teorii conspiraționiste pe rețelele sociale.

“Dacă ar fi să ne întrebăm de ce populația nu mai crede în existența pandemiei de coronavirus sunt, probabil, mai multe explicații, sigur teoriile conspiraționiste alimentează din plin această neîncredere. Există știrile false care nu fac altceva decât să dezorienteze și mai mult oamenii care primesc informații contradictorii”, a declarat medicul Radu Țincu pentru SpotMedia.ro.

Acesta a spus că un alt factor care alimentează neîncrederea populației este reprezentat de clasa politică. Competiția dintre formațiunile politice s-a intensificat în ultima vreme pentru că se apropie alegerile locale și cele generale. Această tensiune creată de mediul politic a dus la creșterea gradului de polarizare din societate, generând neîncredere în autorități.

Citiți articolul integral AICI.