Moldova, între ciocan și nicovală

Motivul invocat ține de incidentele din ultimele zile, când mai multe obiective din stânga Nistrului, ce deserveau propagandistic, logistic și militar Rusia, au fost aruncate în aer. Uniunea Europeană a făcut apel la actorii responsabili să evite destabilizarea situației. Înaltul reprezentant Josep Borrell a emis o declarație în acest sens.

La rândul său, Ministerul de Externe de la Chișinău a precizat că anunțul difuzat de către Centrul de criză al MAE bulgar face parte din protocolul de siguranță al acestei țări ca urmare a înregistrării recente a incidentelor din regiunea transnistreană.

Întâlnire cu Krasnoselski în condiții de opacitate

Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, și consilierul prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, Dorin Recean, s-au întâlnit joi seara, la Varnița, cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Președinția de la Chișinău a confirmat întâlnirea, precizând doar că „discuția a vizat situația curentă de securitate din regiune”, fără a oferi alte detalii.

Între timp, după ce a instituit „cod roșu de alertă teroristă” în Transnistria, administrația separatistă de la Tiraspol a fortificat posturile militare, a montat blocuri din beton la toate intrările și ieșirile din orașe și a restricționat accesul diplomaților ucraineni în Zona de Securitate, deși Ucraina are statut de mediator în conflictul transnistrean. Potrivit vicepremierului moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, „instituirea codului roșu în regiunea transnistreană este o acțiune inutilă, întrucât nu există riscuri ca zona să fie implicată într-un conflict militar”.

Pe de altă parte, Olexei Arestovici, consilierul șefului Biroului președintelui Ucrainei, a declarat joi că „războiul va ieși din frontiera Ucrainei și va cuprinde Moldova, Belarus și unele regiuni ale Rusiei”.

Retorică defetistă

Potrivit fostului ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, „toate încrengăturile și rețelele care lucrează mână în mână cu Rusia în acest moment pregătesc următoarele evenimente care se vor întâmpla până pe 9 mai”. Munteanu critică retorica autorităților de la Chișinău prin care se inoculează că Moldova nu se poate opune militar Rusiei: „Această retorică ar trebui să fie eliminată din discursul public. Dacă transmiți un mesaj defetist, oamenii vor investi speranțe în autoritatea altor state. Și asta se întâmplă în acest moment.”

De asemenea, el le reproșează autorităților moldovene că nu au profitat de rezistența Ucrainei pentru a cere sprijin militar Occidentului: „În condițiile în care simți, în septembrie 2021, că vine un pericol și ai toate analizele pe masă, nu trebuie să ieși cu discursul în care să spui că nu există indicii care ar arăta că suntem în periol, ci să începi să te pregătești. Din octombrie, Ucraina a început să bată pe la ușile tuturor cancelariilor occidentale și să ceară sprijin militar. Noi de ce continuăm această retorică precum că nu ne atinge niciun vânt și că suntem neutri? De ce nu cerem ajutor și de ce nu punem în mișcare toate instituțiile Armatei Naționale?”, se întreabă fostul ambasador.

Pe de altă parte, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat joi, în cadrul unui eveniment public la Căușeni, că Armata Naţională a fost şi este pregătită pentru a-şi apăra ţara, iar autorităţile monitorizează cu atenţie situaţia din regiune. „Noi ca militari, ca funcţionari din structura militară vom face tot posibilul pentru a apăra integritatea şi securitatea ţării”, a spus ministrul.

Dacă trupele ruse trec de Odesa, Moldova riscă federalizarea

Dumitru Mînzărari, unul dintre experții militari de referință din Republica Moldova, consideră că, în raport cu Republica Moldova, Rusia aplică acum un procedeu de slăbire a vigilenței: „Pentru o operațiune militară de succes, e nevoie de elementul-surpriză menit să scadă capacitatea de pregătire a statului țintă. În cazul nostru, elementul-surpriză este crearea de către Rusia a incertitudinii privind atacarea Moldovei”, susține Mînzărari.

În realitate, consideră expertul, probabilitatea unei agresiuni ruse asupra Moldovei e foarte mare. Potrivit lui, dacă trece de Ucraina, Rusia va transmite un ultimatum Guvernului de la Chișinău, cerând îndepărtarea de NATO, de UE, statut de limbă oficială pentru limba rusă și federalizarea țării – elemente care, în ansamblu, ar permite Rusiei să dirijeze procesele interne și externe ale Moldovei. Dacă Chișinăul ar refuza, cel mai probabil Moldova va fi lovită militar, iar rezultatul va depinde dacă Chișinăul va capitula sau va încerca să reziste.

Capcana neutralității

Întrebat dacă statutul de neutralitate proclamat prin Constituție ar putea apăra Moldova de o invazie a Rusiei, Dumitru Mînzărari a răspuns că, în actualele condiții, neutralitatea Moldovei nu mai este funcțională: „Dacă analizăm prevederile dreptului internațional în partea referitoare la război, putem conchide că, tehnic, Moldova este astăzi un aliat al Rusiei în agresiunea ei contra Ucrainei, deoarece are trupe ale agresorului pe teritoriul său. Prevederile privind neutralitatea arată că un stat neutru este obligat să-și asigure această neutralitate, inclusiv să nu permită, în caz de război, unuia din beligeranți să intre pe teritoriul său. (Rusia menține ilegal trupe pe teritoriul Moldovei – n.n.) Și dacă permite, devine o țintă legitimă în război, pentru cealaltă parte. Ucraina respectă sensibilitățile Moldovei, dar dacă situația se agravează și rușii folosesc forțele din Transnistria în acest război, Ucraina va fi nevoită să lovească aceste ținte. Din aceste considerente, neutralitatea Moldovei nu mai este funcțională. Faptul că Rusia insistă asupra neutralității Moldovei e la fel cum i-ai interzice unuia căruia îi arde casa să aducă apă să și-o stingă. Deci, neutralitatea este o capcană care îi permite Rusiei să ne țină departe de protecția unor aliați occidentali și vulnerabili în fața unor atacuri ale Rusiei”, a explicat Dumitru Mînzărari.